Sevrajul alcoolic: simptome, provocări psihologice și tratamente

Consumul excesiv de alcool pe termen lung poate duce la dezvoltarea unei dependențe severe, asociată cu un sindrom de sevraj alcoolic atunci când consumul de alcool este întrerupt sau redus substanțial.

Ce este sevrajul alcoolic?

Sevrajul include semne fizice, precum și simptome psihologice care aduc suferință psihologică și stres. În cazul multor persoane, teama de simptomele de sevraj poate perpetua abuzul de alcool, iar prezența acestor simptome poate contribui la recidivă după perioade de abstinență.

Cauzele sevrajului alcoolic

Simptomele sevrajului alcoolic apar atunci când un individ dependent de alcool își întrerupe brusc consumul sau îl reduce considerabil.

Alcoolul acționează în general pentru a suprima activitatea sistemului nervos central (SNC), iar simptomele de sevraj sunt de obicei opuse efectelor intoxicației. Adică dacă atunci când un dependent de alcool consumă alcool se simte bine, atunci când acesta nu consumă alcool se întâmplă exact opusul, îi este rău.

Experiența simptomelor de sevraj poate forța alcoolicul să reia consumul de alcool pentru a evita disconfortul și durerea asociate cu sevrajul.

Simptomele sevrajului alcoolic

Simptomele de sevraj alcoolic nu au fost întotdeauna recunoscute sau înțelese pe deplin de către comunitatea medicală. De-a lungul istoriei, aceste simptome au fost adesea subevaluate sau chiar ignorate, ceea ce a dus la lipsa unor tratamente adecvate. Astăzi, avem acces la informații, studii și nu ar mai trebui subestimat pericolul sub care este pus un dependent de alcool care intră în sevraj.

Simptomele sevrajului alcoolic variază în funcție de gravitatea adicției, consumul de alcool sau starea particulară a fiecărui individ. Paleta lor de manifestare poate fi foarte largă în simptome, atât în durata cât și în intensitatea lor.

Chiar dacă pe internet găsiți informații despre durata lor, eu personal nu m-aș exprima în acest sens, deorece durata poate varia de la individ la individ, la fel ca și rezistența la durere.

Nimeni nu merită să stea și să îndure durerea, gândindu-se că o să treacă, deoarece pericolul de a recurge din nou la alcool sau la a avea probleme mai grave de sănătate este mare. Individul care trece prin sevraj alcoolic are nevoie de ajutor specializat.

Articolul de față vă poate ajuta să știți ce puteți aștepta de la un sevraj alcoolic cât și să identificați gravitatea simptomelor sevrajului.

Totuși, fiecare individ este diferit și nu uitați că suportul medical și psihologic este necesar în astfel de cazuri.

Printre caracteristicile clinice tipice ale sevrajului alcoolic se numără:

Halucinații și delirium tremens: în formele cele mai severe ale sevrajului.

1. Simptome inițiale – semne de activare a sistemului nervos autonom: tahicardie (bătăi rapide ale inimii), tensiune arterială crescută, transpirație excesivă (diaforeză) și tremurături, anxietate, insomnie, neliniște și greață. Acestea apar la aproximativ 6 ore după scăderea inițială a intoxicației.

2. Simptome severe – hiperexcitabilitate a sistemului nervos central (SNC): febră ușoară, respirație rapidă, tremur și transpirație abundentă însă pot apărea și convulsii motorii.
3. Halucinații și tulburări de percepție: Halucinațiile vizuale, auditive și tactile apar frecvent în cazurile de sevraj complicat sau DTs, fiind prezente în 3-10% din cazuri.
4. Anxietate și depresie: Acestea sunt frecvent observate în timpul sevrajului acut și prelungit, adesea însoțite de tulburări de somn.

Pe lângă semnele fizice, o serie de simptome contribuie la un disconfort psihologic semnificativ. Acestea includ modificări emoționale, cum ar fi iritabilitatea, agitația, anxietatea și disforia, tulburări ale somnului, anhedonia (incapacitatea de a experimenta plăcere) și plângeri frecvente despre dureri corporale, care pot reflecta o sensibilitate redusă la durere.

Multe dintre aceste simptome, inclusiv cele care reflectă o stare de afect negativ (anxietate, disforie), au fost relevate și prin studiile științifice atât pe oameni cât și în studiile pe animale.

Deși multe semne fizice și simptome ale sevrajului dispar în câteva zile, simptomele asociate cu disconfortul psihologic pot persista pe perioade lungi de timp.

Persistența acestor simptome poate constitui un factor motivațional semnificativ care duce la recidiva consumului excesiv de alcool. Adică acolo unde simptomele sevrajului nu sunt adresate și tratate corespunzător, atât din punct de vedere medical cât și psihologic, șansele de a reîncepe consumul de alcool sunt mai mari.

Provocările psihologice în sevrajul alcoolic și recidiva

Recidiva se referă deci la reluarea consumului de alcool după o perioadă prelungită de abstinență.

Vulnerabilitatea la recidivă este adesea asociată cu o dorință intensă de a bea.

Deși definiția exactă a poftei rămâne evazivă, recidiva reprezintă o problemă semnificativă în tratamentul alcoolismului, fiind un impediment major în eforturile terapeutice.

Evenimentele care pot declanșa recidiva pot fi împărțite în trei categorii generale:

1. Expunerea la cantități mici de alcool: ceea ce poate provoca așa-numitul „priming” al recidivei.

2. Expunerea la stimuli sau contexte legate de alcool: cum ar fi obiecte sau medii care amintesc de consumul de alcool.

3. Stresul și intoleranța la stres: care poate provoca reacții emoționale negative și dorința de a bea.

Acum probabil înțelegeți de ce Programul în 12 pași ai Alcoolicilor Anonimi, program desfășurat în toată lumea de altfel, presupune abstinența totală cât și schimbarea mediului.

Studiile clinice au arătat că persoanele dependente de alcool sunt mai sensibile la capacitatea acestor stimuli de a provoca pofta de alcool și afectul negativ, ceea ce crește dorința de a consuma din nou alcool.

În plus, cercetările pe animale au oferit detalii suplimentare despre mecanismele din creier care subliniază această vulnerabilitate persistentă la recidivă.

Un aspect crucial al dependenței de alcool este faptul că multe persoane dependente de alcool de-a lungul anilor trec prin multiple episoade de consum excesiv urmate de perioade de abstinență.

Studiile au arătat că aceste experiențe repetate de sevraj pot duce la o sensibilizare a simptomelor de sevraj, ceea ce crește riscul de recidivă.

Aceasta sensibilizare nu afectează doar simptomele fizice, ci și pe cele psihologice, contribuind la un disconfort emoțional și la o motivație crescută pentru consumul de alcool.

Astfel, experiențele repetate de sevraj pot amplifica starea emoțională negativă și vulnerabilitatea la recidivă, favorizând perpetuarea consumului excesiv de alcool.

După cum sper că înțelegeți dacă ați citit până aici, lucrurile nu sunt atât de simple iar alcoolicul nu poate renunța chiar „așa pur și simplu la băutură”, după cum își doresc probabil familiile sau cunoscuții alcoolicilor. Cei din exterior, fără cunoștințe nu înțeleg gravitatea situației. Alcoolismul este o dependență care trebuie adresată din mai multe perspective, atât fiziologice și medicale cât și psihologice.  

Factorii de risc ai sevrajului alcoolic

1. Consumul îndelungat și intens de alcool:

Cu cât o persoană consumă alcool pe o perioadă mai lungă și în cantități mai mari, cu atât riscul de sevraj sever crește.

Acest consum poate modifica modul în care creierul funcționează, făcându-l mai dependent de alcool pentru a menține un echilibru. Atunci când alcoolul este eliminat brusc, aceste schimbări pot cauza simptome grave de sevraj, cum ar fi tremurături, anxietate, și chiar convulsii.

2. Episoade repetate de sevraj:

Fiecare episod de sevraj poate agrava următorul. Acest fenomen se numește „kindling”.

Persoanele care au trecut prin mai multe episoade de sevraj sunt mai predispuse la simptome severe, cum ar fi convulsiile și delirium tremens, care pot fi fatale fără tratament adecvat.

3. Istoric de convulsii sau delirium tremens (DT):

Persoanele care au avut convulsii sau episoade de delirium tremens în trecut sunt mai expuse riscului de a le experimenta din nou.

Aceste condiții sunt foarte periculoase. Convulsiile pot duce la răni grave, iar DT poate cauza halucinații și confuzie severă, care necesită tratament de urgență și spitalizare.

4. Pofte intense de alcool:

O dorință puternică de a consuma alcool chiar și după ce o persoană a încetat să bea.

Această poftă poate crește riscul de recădere, deoarece sevrajul este foarte dificil de suportat fără ajutor, iar dorința de a consuma alcool pentru a ameliora simptomele poate fi copleșitoare.

5. Probleme medicale coexistente:

Alte afecțiuni medicale, cum ar fi infecțiile, dezechilibrele chimice din sânge sau boli ale ficatului, pot agrava simptomele sevrajului.

Aceste probleme pot complica tratamentul sevrajului și pot crește riscul de complicații grave, cum ar fi insuficiența hepatică sau probleme cardiovasculare.

6. Anomalii biochimice:

Niveluri ridicate ale enzimelor hepatice sau dezechilibre în chimia sângelui pot indica un risc crescut de sevraj sever.

Aceste anomalii sugerează că organismul este deja sub stres, ceea ce poate face față mai dificilă sevrajului și poate crește riscul de complicații, inclusiv delirium tremens.

Complicații care pot apărea în sevrajul alcolic

1. Convulsii: Acestea apar la peste 5% dintre pacienții netratați în faza acută a sevrajului alcoolic, cu un risc crescut la cei cu un istoric de episoade repetate de sevraj. Ele constau în convulsii generalizate, alternate cu contracții musculare spasmodice (tonico-clonice).
2. Delirium Tremens (DTs): Este o manifestare severă care apare la 1-4 zile după începerea sevrajului la persoanele care au consumat alcool excesiv timp de ani de zile. După cum am spus și mai sus, ea se caracterizează prin halucinații, confuzie mentală și dezorientare, având o rată a mortalității între 5% și 25%.
3. Sindromul Wernicke-Korsakoff: Deși nu este o complicație directă a sevrajului, acest sindrom apare în timpul sevrajului și este cauzat de o deficiență de tiamină. Se manifestă prin tulburări cognitive severe, delirium, ataxie (tulburări de mers) și paralizia mușchilor oculari.
4. Tulburări cardiovasculare: Sindromul „holiday heart” reprezintă episoade de aritmii cardiace care apar după perioade de băut excesiv, aritmiile fiind potențial legate de sevraj.

Metode de tratament sevraj alcoolic

În funcție de particularitatea fiecărui caz este nevoie atât de tratament medicamentos cât și de psihoterapie.

În România, tratamentul medicamentos primește cea mai mare atenție iar aspectele psihologice sunt lăsate în urmă.

După cum bine știm, spitalele noastre nu prea au psihoterapeuți care să intervină, nici măcar în situațiile de criză.

Totuși, ca psiholog clinician și psihoterapeut ssusțin că suferința psihologică unui dependent care încercă să se lase de alcool este subestimată de majoritatea oamenilor, poate chiar și de personalul medical sau de specialitate.

Doar pentru că nu putem pune mâna și să spunem exact unde ne doare aceasta nu înseamnă că suferința psihică a unui dependent nu trebuie adresată și tratată, în aceeași măsură și cu aceeași seriozitate cu care sunt tratate simptomele fizice ale sevrajului.

Pe lângă tratamentul medicamentos, a cărui obiectiv este aducerea pacientului la o stare stabilă, controlând simptomele severe precum tremorul, anxietatea și convulsiile, este esențială și abordarea aspectelor psihologice.

Dependența de alcool nu este doar o problemă fizică, ci și una emoțională și mentală.

Simptomele de sevraj pot fi extrem de înfricoșătoare și pot declanșa stări de panică, depresie și gânduri suicidare.

Fără o intervenție psihologică adecvată, există riscul ca pacientul să revină rapid la consumul de alcool pentru a evita disconfortul mental.

Un tratament complet ar trebui să includă:

1. Tratament medicamentos și supraveghere medicală: Medicamentele pot ajuta la ameliorarea simptomelor fizice ale sevrajului, cum ar fi tremurul, transpirațiile, și crizele convulsive. Medicamente ca benzodiazepine, care sunt utilizate pentru a reduce anxietatea și a preveni crizele, și beta-blocante, pentru controlul simptomelor cardiovasculare. În unele cazuri, se pot folosi antipsihotice pentru a gestiona delirul sever sau halucinațiile. Medicamentele sunt necesare pentru a stabiliza pacientul însă nu pot aborda fără psihoterapie cauzele subiacente ale dependenței.
2. Psihoterapie și consiliere psihologică: Pacienții trebuie ajutați să-și identifice și să-și modifice tiparele de gândire și comportament care contribuie la dependență. Consilierea psihologică poate fi eficientă în reducerea riscului de recidivă, oferind pacienților strategii pentru a își găsi motivația de a renunța la alcool, a face față poftelor și stresului fără a recurge la alcool.
3. Terapia de grup: Participarea la grupuri de suport, precum Alcoolicii Anonimi, oferă pacienților un sentiment de comunitate și sprijin. Împărtășirea experiențelor cu alții care trec prin situații similare poate reduce sentimentul de izolare și poate oferi modele pozitive de recuperare. Momentan, există grupuri ale Alcoolicilor Anonimi aproape în marea majoritate a orașelor mari din Romania iar unele se pot găsi și online.
4. Intervenția în criză: În situații în care pacienții prezintă simptome severe de sevraj sau au tendințe suicidare, este esențială intervenția imediată și spitalizarea care poate include asistență medicală, consiliere intensivă și sprijin psihiatric.
5. Terapia de familie: Implicarea familiei în procesul de recuperare poate fi crucială. Membrii familiei pot învăța cum să sprijine pacientul în mod eficient și cum să gestioneze dinamica familială care poate contribui la dependență.

În concluzie, pentru a aborda în mod eficient sevrajul alcoolic, este necesară o abordare integrată care să combine tratamentul medicamentos cu intervenții psihoterapeutice.

Doar astfel putem spera la o recuperare completă și durabilă, care să abordeze nu doar simptomele fizice ale sevrajului, ci și suferința psihologică profundă pe care o trăiesc mulți pacienți.

În altă ordine de idee, există studiile experimentale recente care au demonstrat că animalele cu un istoric de dependență de alcool sunt mai sensibile la anumite medicamente care influențează comportamentele de tip recidivă decât animalele fără un astfel de istoric.

Acest lucru sugerează că ar putea fi posibil să se dezvolte în viitor medicamente care vizează în mod specific consumul excesiv și incontrolabil de alcool.

Sumar sevraj alcoolic

Sevrajul alcoolic reprezintă o provocare majoră pentru persoanele dependente, nu doar prin simptomele fizice, ci și prin efectele psihologice profunde care pot persista mult timp după încetarea consumului.

Înțelegerea acestor fenomene și a vulnerabilităților la recidivă este esențială pentru dezvoltarea unor strategii terapeutice eficiente care să ajute persoanele dependente să depășească aceste provocări și să mențină abstinența pe termen lung.

Nu lăsa alcoolismul să-ți controleze viața; căută sprijin peste a trece în siguranță peste sevrajul alcoolic si începe tratamentul psihologic de care ai nevoie pentru recuperare

Îți ofer sprijinul meu nu doar din perspectiva unui specialist, ci și din experiența personală. Am trecut prin această luptă alături de tatăl meu și știu cât de dificil poate fi acest drum.

Sunt aici pentru a te înțelege și pentru a te ghida pas cu pas spre vindecare.Chiar dacă te confrunți tu cu o dependență sau cei dragi ție, împreună putem depăși aceste obstacole și să îți recâștigi viața, un pas la un moment dat.

Nu ezita să mă contactezi pentru a începe acest proces de recuperare împreună. Ești mai puternic decât crezi, și nu trebuie să parcurgi acest drum singur. Sunt aici pentru tine.