Pe oriunde ne ducem auzim despre burnout dar ce este el de fapt?
Un fenomen psihologic care mai demult era specific anumitor meserii, burnoutul își face acum resimțită prezența în tot mai multe arii de muncă.
Burnoutul afectează oamenii la un nivel mult mai profund, el poate afecta atât performanța profesională cât și viața personală, lăsându-i pe cei afectați lipsiți orice motivație și chef de viață.
La nivel global, se pare că mai mult 44% din oameni se simt epuizați din cauza muncii uneori.
Așadar, cum ne putem proteja de această afecțiune psihologică care pare să îi afecteze chiar și pe cei mai puternici și înzestrați oameni?
Table of Contents
Ce este sindromul burnout?
Sindromul burnout este o stare de epuizare fizică, emoțională și mentală, însoțită de scăderea motivației, performanței și a atitudinii pozitive față de sine și de ceilalți.
Atunci când spunem performanță vorbim despre randamentul pe care îl dăm în sarcinile muncii, fie că este muncă de birou, competențe sportive sau muncă care nu cere efort intelectual.
Burnoutul apare atunci când o persoană continuă să lucreze mult până când stresul și tensiunea, mai ales din cauza efortului fizic sau mental extrem și prelungit sau a unei încărcături de muncă excesive, își fac simțită prezența.
Termenul „burnout” a fost folosit pentru prima dată în acest sens în 1975 de către psihologul american Herbert J. Freudenberger. El a observat această stare la lucrătorii din clinicile cu un volum mare de muncă.
De regulă, burnout-ul este cel mai frecvent întâlnit la profesioniștii care lucrează în domenii orientate către servicii, cum ar fi asistenții sociali, profesorii și ofițerii de corecție. Acești profesioniști experimentează niveluri ridicate de stres în mod constant.
De asemenea, burnout-ul poate fi deosebit de acut în cazul terapeuților sau consilierilor care lucrează cu traume și se simt copleșiți de trauma secundară cumulativă pe care o asistă. Sportivii pot experimenta burnout-ul atunci când sunt expuși continuu la stresul legat de performanță, fără a primi recompense pe măsură sau fără a avea perioade de odihnă adecvate.
Totuși, din experiența mea de clinician, burnoutul este întâlnit acum și la cei care nu muncesc în aceste profesii considerate cu stres ridicat.
Burnout-ul poate fi întâlnit acum și în corporații, în care poate munca în sine nu este așa de stresantă însă cantitatea ei și procedurile de executare o fac stresantă sau mediul de lucru este unul ostil și plin de conflicte.
Burnoutul poate apărea și la o femeie casnică, de exemplu, sau la cei cu joburi mai puțin stresante.
Burnout-ul poate apărea și la cei care nu au resurse interioare și exterioare care să îi susțină în perioade provocatoare, ca cele marcate de schimbări majore de viață, când este necesar să depună eforturi extra.
Fenomenul burnout pare să aibă tot mai mult de a face cu consumul mental al fiecăruia, stresul interior pe care îl experimentează omul modern, care nu își găsește sensul în viață.
Tipuri de burnout

1. Burnout-ul emoțional se manifestă printr-o epuizare extremă a resurselor emoționale. Persoanele care suferă de acest tip de burnout simt că nu mai au energie emoțională pentru a se implica în relații sau activități care, în mod normal, le aduceau bucurie.
Simptome:
- Sentiment constant de oboseală emoțională
- Lipsa plăcerii în activități care înainte erau plăcute
- Creșterea iritabilității și a anxietății
De exemplu, profesioniștii din sistemul medical sau de sănătate mentală pot trece prin perioade când simt că nu mai pot să ofere suport emoțional pacienților. Deși iubesc profesia, aceștia se simt epuizați și iritați de fiecare dată când trebuie să se implice emoțional.
2. Burnout-ul fizic este caracterizat de o stare de epuizare fizică continuă. Persoanele afectate se simt constant obosite, chiar și după perioade de odihnă, și pot experimenta simptome fizice precum probleme digestive, dureri de cap și musculare.
Simptome:
- Oboseală persistentă
- Dureri de cap frecvente
- Probleme digestive
- Probleme de somn
Cei afectați de acest tip de burnout se pottrezi în fiecare dimineață simțindu-se extenuați, chiar dacă au dormit opt ore. Ei au simtome fizice și simt că nu mai are energie pentru activitățile zilnice.
3. Burnout-ul mental implică o epuizare a capacității cognitive și mentale. Persoanele afectate au dificultăți de concentrare, de luare a deciziilor și de rezolvare a problemelor.
Simptome:
- Dificultăți de concentrare
- Pierderi de memorie
- Sentiment de copleșire
Cei în poziție de conducere pot fi adesea afectați de acest tip de burnout din cauza multitudinilor de sarcini și a atenției lor necesare în toate părțile.
Astfe,l ei pot ajunge săsimtă că nu se mai pot concentra la muncă. În această stare devine dificil să ia decizii și să rezolve problemele, lucruri care înainte erau ușor de făcut.
4. Burnout-ul professional este legat direct de mediul de muncă și de sarcinile profesionale. Acest tip de burnout se dezvoltă atunci când cerințele de la locul de muncă devin copleșitoare și persoana nu reușește să mențină un echilibru sănătos între viața profesională și cea personală.
Simptome:
- Scăderea performanței la locul de muncă
- Sentiment de neajutorare și cinism
- Pierderea satisfacției și a motivației în muncă
Acest gen de burnout îl întâlnesc foarte des la clienții mei deoarecevolumul de muncă a devine insuportabil. Mulți dintre clienții mei nu știu să spună „nu” șefilor abuzatori și încearcă să se împingă la limite inumane. În aceste situații lucrătorii ajung să nu mai găsească satisfacție în ceea ce fac și devin din ce în ce mai cinici față de colegii lor și de management. Acest tip de burnout poate afecta considerabil performanța întregii echipe.
5. Burnout-ul social se manifestă tot prin sentimente de epuizare dar în contextul relațiilor sociale. Persoanele afectate simt că nu mai au energie pentru interacțiuni sociale și evită contactul cu prietenii și familia.
Simptome:
- Izolare socială
- Lipsa de interes pentru activități sociale
- Sentiment de singurătate
Țin minte că în cei 18 ani în care am muncit ca coafor am simțit de multe ori acest tip de burnout. Pentru cei care lucrează în meserii care oferă servicii și implică deja multă socializare este posibil săînceapă să evite întâlnirile cu prietenii și familia în timpul liber. Ei adesea se simt copleșiți de cerințele emoționale ale clienților și nu mai au energie pentru viața socială.
Cauzele sindromului burnout

- Alegeri de carieră în neconcordanță cu abilitățile și pasiunile
După cum probabil mulți dintre voi cunoașteți, în România oamenii care lucrează pentru corporații acuză adesea simptome de burnout, de epuizare totală.
Totuși merită să ne întrebăm dacă locul cu pricină de muncă este într-adevăr atât de stresante sau dacă nivel de stres experimentat este mult mai ridicat atunci când o persoană muncește ceva care nu îi place? Locul de muncă, cu toate că este stresant ar trebui să te hrănească, adică să îți aducă satisfacție, să simți că ești omul potrivit la locul potrivit.
Oricât te-ai compromite pentru un job bine plătit dacă nu găsești plăcere în munca aceea, va fi foarte greu să reziști pe termen lung fără efecte negative, ca de exemplu sindromul burnout. Dacă nu găsești ușor plăcere în viață, în orice, atunci cu atât mai puțin vei găsi plăcere în muncă.
Vreau să trec în vedere și faptul că în România alegerile vocaționale nu sunt de regulă în concordanță cu abilitățile și pasiunile unui copil. Ca popor nu suntem obișnuiți să gândim așa și nici sistemul educațional nu susține individualitatea copilului, abilitățile specifice și punctele forte ale fiecăruia.
Este totuși trist că marea majoritatea oamenilor aleg o profesie din cauza presiunii familiei sau având în minte doar câștigurile financiare. Putem considera acestea ca simplii indicatori ai faptului că mulți oameni de pe piața muncii sunt la joburi nepotrivite.
2. Perfecționismul și standardele proprii nerealiste
Persoanele care își setează standarde extrem de înalte și își impun să fie perfecte în tot ceea ce fac sunt mai predispuse la burnout. Efortul constant de a atinge perfecțiunea poate deveni copleșitor, mai ales când rezultatele nu se ridică la nivelul așteptărilor personale. Această tendință de autocritică și incapacitatea de a accepta eșecul sau greșelile poate duce la o uzură emoțională severă.
3. Conflictele nerezolvate
Conflictele constante sau nerezolvate, fie în relațiile personale, fie la locul de muncă, pot duce la acumularea de tensiune și frustrare. În timp, aceste conflicte, dacă nu sunt gestionate corespunzător, pot deveni o sursă majoră de stres și epuizare emoțională.
4. Lipsa sensului și a scopului
Atunci când munca sau viața personală nu oferă un sentiment de scop sau semnificație, oamenii pot experimenta o stare de gol interior. Lipsa unei direcții clare și a unei motivații profunde poate duce la o senzație de stagnare și, în final, la burnout.
5. Supraîncărcarea cu responsabilități
Asumarea prea multor responsabilități, fie la locul de muncă, fie în viața personală, poate duce la suprasolicitare. Fără un echilibru sănătos și fără capacitatea de a delega sau de a spune „nu”, persoanele pot ajunge la epuizare rapidă.
6. Lipsa autonomiei și a flexibilității
O altă cauză importantă a burnout-ului este lipsa de autonomie la locul de muncă sau în relație/familie. Când indivizii nu au control asupra modului în care își îndeplinesc sarcinile sau nu pot influența deciziile care îi afectează direct, ei se simt neputincioși și prinși într-o rutină rigidă. Acest sentiment de pierdere a controlului poate contribui semnificativ la epuizarea emoțională.
Cauzele burnout-ului la locul de muncă
Burnout-ul la locul de muncă apare atunci când presiunea continuă și așteptările crescute devin insuportabile.
Lipsa de control asupra deciziilor și sarcinilor, așteptările nerealiste și un volum de muncă excesiv contribuie la epuizarea angajaților.
Adesea, mediul de lucru toxic, lipsa recunoașterii eforturilor și conflictele nesoluționate își lasă amprenta asupra sănătății mentale.
Experții subliniază că atunci când nu există un echilibru între muncă și viața personală, angajații ajung să se simtă lipsiți de sens și motivație.
În esență, burnout-ul nu este doar o consecință a volumului de muncă, ci și a lipsei de sprijin emoțional și aliniere între valorile personale și cultură organizațională.
Cauzele burnout-ului in viata personală
Burnout-ul nu se limitează doar la locul de muncă—poate apărea și în viața personală, din cauza responsabilităților multiple și a presiunii de a îndeplini așteptările celor din jur.
Grija constantă pentru ceilalți, lipsa timpului pentru sine și încercarea de a fi tot timpul „pe fază” creează un teren propice pentru epuizare.
Rolurile sociale multiple, cum ar fi cel de părinte, partener, prieten sau îngrijitor, pot duce la un sentiment de copleșire și pierderea identității.
Lipsa grijii de sine, sacrificarea nevoilor proprii și acumularea de stres pot duce la o epuizare profundă, lăsând individul golit de energie și sens.
În munca mea ca psiholog, văd adesea mame care sunt în burnout, sacrificându-se pentru sănătatea emoțională a familiei, încercând să fie mame, soții și angajatul perfect în același timp. Atunci când noi nu suntem bine, nimic din ce atingem nu va merge bine, fie munca, relația sau familia noastră.
Semnele și simptomele sindromului burnout

Următoarele semne sunt specifice sindromului burnout:
- Sentiment de oboseală extremă și constantă
- Dificultăți în a-și găsi energia pentru activități zilnice
- Sentiment de epuizare mentală și fizică
- Lipsa entuziasmului pentru muncă
- Atitudini negative și cinice față de colegi și muncă
- Sentiment de detașare emoțională față de activități și persoane
- Tratarea oamenilor ca obiecte sau sarcini, mai degrabă decât ca ființe umane
- Scăderea productivității și eficienței la locul de muncă
- Dificultăți de concentrare și luare a deciziilor
- Sentiment de incompetență și lipsă de realizare
- Dureri de cap frecvente
- Probleme digestive
- Insomnie sau tulburări de somn
- Sentimente de tristețe sau depresie
- Anxietate și iritabilitate
- Sentiment de neajutorare și lipsă de speranță
- Izolare socială
- Procrastinare (amânarea sarcinilor) și evitarea responsabilităților
- Consumul crescut de alcool sau alte substanțe
- Probleme alimentație (mâncatul în exces au lipsa hranei, lipsa poftei de mâncare)
Dacă te regăsești în aceste descrieri, este important să cauți ajutor specializat.
Diagnosticul sindromului de burnout

Diagnosticul sindromului de burnout nu este întotdeauna simplu, deoarece simptomele pot fi foarte asemănătoare cu cele ale altor tulburări mentale, cum ar fi depresia și anxietatea.
Tocmai de aceea este de recomandat să apelați la un profesionist, respectiv un psiholog clinician pentru a avea o evaluare.
Majoritatea oamenilor consideră că mersul la psiholog echivalează cu mersul la psihoterapie, însă, după cartea și regulile meseriei, este nevoie de o evaluare psihologică complexă înainte de a intra într-un proces psihologic.
De asemenea, câteva consultații cu un psiholog clinician vă pot ajuta să înțelegeți mai multe despre problema psihologică cu care vă confruntați, care sunt soluțiile de tratament și cel mai important ce anume din structura dumneavoastră de personalitate sau contextul de viață favorizează și întrețin condiția psihologică nefavorabilă.
Totuși vă informez că burnout-ul este evaluat de un specialist în principal pe baza simptomelor de epuizare, cinism și reducere a performanței profesionale.
Procesul de diagnosticare implică o evaluare detaliată efectuată de un specialist în sănătate mentală.
Ca în fiecare din articolele pe acest blog, te sfătuiesc să eviți să te autodiagnostichezi. Aceasta nu are cum să te ajute ci doar să îți creeze și mai multă confuzie, sentimente de rușine sau inutilitate și lipsă de speranță.
Dacă treci prin simtomele burnoutului menționate în acest articol cel mai probabil ai nevoie de un specialist să te însoțească pe drumul spre restaurare.
Primul pas este o evaluare psihologică corectă. Ca psiholog clinician, eu de regulă mă uit la următoare:
- Evaluez simptomele prin intermediul unui interviu clinic detaliat și al unor chestionare standardizate.
Aici pot întreba pacientul despre nivelul de oboseală, atitudinile față de muncă și performanța profesională, despre întreaga situație de viață .
- Exclud alte tulburări. Mă uit atent la istoria pacientului, a familiei lui și laprezenta simptomelor similare, cum ar fi depresia majoră, tulburările de anxietate și alte afecțiuni medicale. Exclud problemele de sănătate care pot cauza simptome de epuizare (de exemplu, tulburări tiroidiene, anemie) sau chiar evenimente de viață neașteptate sua schimbări majore.
- Stabilesc dacă simptomele sunt specifice burnout-ului sau dacă sunt parte a unei alte tulburări și stabilesc în ce măsură personalitatea sau situația de viață contribuie la instalarea burnout-ului.
Burnout vs. stres
Numim stres acea reacție naturală a corpului la cerințe sau provocări percepute, fie ele fizice, mentale sau emoționale. Stresul poate fi de scurtă durată (acut) sau de lungă durată (cronic). Stresul poate fi și stres bun pentru organism și dacă vrei să știi mai multe despre stres te îndemn să citești și articolul despre gestionarea stresului.
Tipuri de Stres:
- Stres acut: Apare în situații de scurtă durată și se rezolvă rapid. De exemplu, stresul resimțit înainte de o prezentare importantă sau când întârzie autobuzul.
- Stres cronic: Se dezvoltă în timp și persistă pentru perioade lungi. De exemplu, stresul legat de probleme financiare continue sau de un loc de muncă solicitant.
Simptome stresului:
- Fizice: Dureri de cap, tensiune musculară, oboseală, probleme digestive
- Emoționale: Anxietate, iritabilitate, agitație, pesimism, lipsă speranță
- Comportamentale: Evitarea responsabilităților, procrastinare, consum crescut de alcool sau alte substanțe
Stresul este o reacție normală, inevitabilă în contextul vieții de zi cu zi, dar burnout-ul reprezintă o stare de epuizare extremă, care se dezvoltă atunci când suntem expuși unui stres cronic, prelungit.
Spre deosebire de stres, burnout-ul este mult mai profund și mai sever, afectând în mod direct performanța și atitudinea față de muncă.
Cum munca ocupă o mare parte din viața noastră, efectele negative ale burnout-ului nu rămân limitate la sfera profesională, ci se răspândesc în toate aspectele vieții. Omul devine lipsit de speranță, negativ și nefericit, exact ca o grădină frumoasă invadată de buruieni. Dacă nu avem grijă să le smulgem la timp, acestea se răspândesc și distrug întreaga grădină.
Prevenția și tratarea sindromului de burnout

Burnout-ul și stresul pot părea copleșitoare, dar există multe moduri practice și eficiente de a le preveni și gestiona. Am pregătit 25 de idei care te vor ajuta să aduci mai mult echilibru, calm și energie în viața ta de zi cu zi.
Deși aceste strategii sunt utile, ele nu pot înlocui un proces terapeutic sau suportul unui profesionist. Când mergem la un specialist, discutăm aproximativ o oră pe săptămână și câștigăm claritate asupra deciziilor noastre și a modului în care evenimentele de viață ne-au afectat.
Totuși, ceea ce contează cel mai mult este ceea ce facem zilnic, minut cu minut—alegerile, rutinele și stilul nostru de viață. Aici se află adevărata muncă continuă de a ne menține sănătatea fizică, psihică și emoțională.
1. Începe ziua cu claritate
Începe fiecare dimineață cu un moment de liniște, concentrându-te pe ceea ce este cu adevărat important pentru ziua care urmează. Stabilește-ți clar prioritățile și direcționează-ți energia către ceea ce contează cu adevărat. Trezește-te mai devreme, găsește o rutină care să îți dea energie și plăcere.
2. Concentrează-te pe respirație
În momentele de stres, oprește-te și concentrează-te pe respirația ta. Inspiră adânc și expiră încet, lăsându-te să simți cum tensiunea se disipă cu fiecare respirație controlată.
3. Fii atent la semnalele corpului tău
Ascultă-ți corpul și fii conștient de semnalele pe care ți le trimite. Dacă simți oboseală sau tensiune, acordă-ți timp pentru odihnă înainte ca acestea să devină prea intense.
4. Integrează mișcarea în rutina ta
Fă mișcare în mod regulat, fie că alegi o plimbare, yoga sau un alt tip de exercițiu. Mișcarea nu doar că îți energizează corpul, dar te ajută să eliberezi stresul și să îți îmbunătățești starea de spirit. Mișcarea este antidotul depresiei, lipsei de motivației și mișcarea, într-o măsură moderată, în general aduce numai beneficii, atât pentru sănătatea fizică, cât și psihică.
5. Alege o alimentație sănătoasă
Optează pentru o dietă echilibrată care îți menține energia stabilă pe parcursul zilei. Evită alimentele procesate și înlocuiește-le cu alegeri sănătoase care îți susțin starea generală de bine. Mănâncă doar atât cât îți trebuie; după ce mănânci ar trebui să te simți energizat ci nu fără vlagă.
6. Setează-ți obiective realiste
Nu încerca să îndeplinești prea multe sarcini deodată. Stabilește obiective care sunt realizabile și lucrează într-un ritm care îți permite să fii productiv fără să te epuizezi.
7. Practică Mindfulness
Rămâi prezent și concentrează-te pe momentul de față. Observă-ți gândurile și emoțiile fără să le judeci, ceea ce te va ajuta să gestionezi mai bine stresul și să reacționezi cu calm la provocările zilnice.
8. Concentrează-te pe o singură sarcină. Evită multitasking-ul!

Renunță la multitasking și fă un singur lucru deodată. Conceptul eficienței ar trebui reluat și reevaluat de toți dintre noi. Este o impresie falsă că suntem eficienți atunci când facem mai multe lucruri deodată. Întreabă-te la ce costuri energetice faci acest multitasking și dacă îți ies lucrurile bine așa? Avantajele sunt nenumărate, însă te las pe tine să descoperi. Eu și oamenii cu care lucrez am descoperind că făcând doar un lucru deodată se lucrează mai bine și mai eficient, nu se greșește așa ușor, nu se întâmplă accidente mărunte care ne întorc din drum și răpesc timp (ca scăpatul lucrurile din mână sau uitatul) și cel mai important, reduce senzația de copleșire.
9. Clarifică-ți gândurile
Elimină distragerile și prioritizează-ți sarcinile. Gândirea clară îți permite să iei decizii mai bune și să finalizezi lucrurile cu mai puțin efort.
10. Comunică cu atenție
Fii atent la modul în care comunici, atât verbal cât și non-verbal. Un ton calm și cuvinte alese cu grijă contribuie la relații mai bune și la evitarea conflictelor inutile.
11. Caută optimizarea, NU perfecțiunea
În loc să te forțezi să fii mereu la capacitate maximă, concentrează-te pe a-ți optimiza eforturile. Găsește echilibrul care îți permite să îți menții resursele fără să te epuizezi. Alege să faci întâi lucrurile cu cel mai mult impact pozitiv și cu cea mai mică cheltuială de energie. Câteodată este nevoie doar de acțiune, de a lăsă overthink-ul și detaliile minuțioase în urmă. Avem mult prea multe sarcini de făcut și petrecând prea mult timp pe unele dintre ele poate să ne lase fără satisfacție și motivația de a merge mai departe. Reanalizând lucrurile și căutând mereu să le schimbi în căutarea perfecțiunii te va lăsa să dezamăgit și singur. Lumea din jur va simți că nu îți este de folos și va evita să lucreze cu tine.
12. Acționează cu prudență
Gândește-te bine înainte de a lua decizii și evită reacțiile impulsive. Prudența te ajută să gestionezi mai bine situațiile stresante și să îți păstrezi echilibrul.
13. Alege acțiuni aliniate cu valorile tale
Asigură-te că acțiunile tale sunt în acord cu ceea ce prețuiești cel mai mult. Acest lucru îți va aduce un sentiment de împlinire și va reduce sentimentul de epuizare.
14. Alege să nu te lași întrerupt din sarcini
Creierul nostru are nevoie de cel puțin 30 de minute pentru a se implica profund într-o sarcină, pentru a o considera importantă și pentru a reține acțiunile întreprinse. Într-o lume plină de distrageri, detaliile minore și zgomotul zilei tind să fie uitate rapid—atunci când mai multe lucruri vin deodată spre noi, toate ne intră pe o ureche și ne iese pe cealaltă, cum se spune. Pentru a evita acest lucru, atunci când ai de realizat sarcini importante, pune telefonul pe mod silențios și elimină orice altă sursă de distragere. Setează un timp de minim 30 de minute în care să te concentrezi exclusiv pe acea sarcină, fie că este vorba de un proiect de muncă, curățenie în casă, citit sau sport. Alege să fii ancorat mereu în prezent și în ceea ce faci.
15. Ia pauze frecvente
Fă pauze scurte în timpul zilei pentru a te reîncărca. Chiar și câteva minute de relaxare pot face o diferență semnificativă în nivelul tău de energie și concentrare.
16. Construiește relații pozitive
Investește în relații care sunt susținătoare și constructive. Un cerc social pozitiv poate fi un suport important în momentele dificile și poate contribui la reducerea stresului.
17. Caută să câștige toată lumea
Construiește relații și situații în care toată lumea are de câștigat. Atunci când ambele părți se simt apreciate și respectate, stresul și tensiunile se reduc, iar colaborarea devine mai eficientă. Ia opinia altora în considerare și ascultă feedback-ul lor până la capăt fără a reacționa.
18. Menține-ți credibilitatea
Fii consecvent și de încredere în acțiunile tale zilnice. Credibilitatea nu doar că îți consolidează reputația, dar îți oferă și un sprijin stabil în momentele de stres. Este important ca tu să crezi în tine!
19. Organizează-ți timpul
Planifică-ți timpul astfel încât să alternezi perioadele de muncă cu cele de odihnă. Fă un program pentru ziua de mâine, scrie sarcinile și cât timp petreci pentru fiecare. Un ritm echilibrat te ajută să fii productiv fără să te epuizezi și să îți setezi obiective realiste.
20. Caută să ai pe aproape spații de relaxare
Găsește locuri și momente care îți permit să te relaxezi și să îți recapeți echilibrul. Fie că este un colț liniștit acasă, fie că ieși să iei prânzul sau mergi la cafeneaua preferată, aceste pauze te ajută să îți menții armonia interioară.
21. Bucură-te de micile plăceri

Învață să apreciezi și să te bucuri de lucrurile simple din viață. Aceste mici momente de fericire te pot ajuta să reduci stresul și să îți îmbunătățești starea generală de bine.
22. Încheie ziua cu liniște
Transformă-ți seara într-un moment de relaxare și deconectare. Creează o rutină de seară care să te ajute să lași în urmă stresul zilei și să te pregătești pentru un somn odihnitor. Evită televizorul sau scroll-ul înainte de culcare.
23. Cultivă iubirea
Fii bun și iubitor cu tine și cu cei din jurul tău. Compasiunea și iubirea contribuie la crearea unui mediu armonios și la reducerea tensiunilor.
24. Exersează bunătatea
Fii bun atât cu tine cât și cu ceilalți. O atitudine plină de bunătate te poate ajuta să schimbi modul în care percepi provocările și să gestionezi stresul mai eficient.
25. Practică recunoștința
Focalizează-te pe lucrurile bune din viața ta și exprimă-ți recunoștința pentru ele. Recunoștința îți poate schimba perspectiva și îți poate aduce o stare de bine, reducând în același timp stresul.
Adoptă aceste 25 de metode treptat și observă cum îți îmbunătățesc echilibrul și energia, atât în viața profesională, cât și în cea personală
Nu lăsa epuizarea emoțională să-ți controleze viața; caută sprijin și adoptă strategii sănătoase de gestionare a acesteia.
Sindromul burnout poate să îți răpească bucuria de a trăi.
Ai nevoie de mai mult decât doar să „treci” prin fiecare zi—meriți să te simți bine în pielea ta și să te bucuri de viață.
Dacă simți că lucrurile au scăpat de sub control, sunt aici să te ascult și să te ajut să găsim împreună soluții care chiar funcționează. Dă-mi un semn și hai să lucrăm împreună pentru a-ți redescoperi energia și entuziasmul. Nu trebuie să faci asta singur.
Denisa Alexandra Holl, psiholog clinician, psihoterapeut și autor, călătorită în jurul lumii și exploratoare a sănătății mintale, corporale și spirituale.
Ghidez adulții tineri care trec prin schimbări majore de viață să își navigheze emoțiile, să își gestioneze stresul și să își construiască relații sănătoase.
Împărtășesc resurse și sfaturi din domeniul psihologiei moderne, ghidându-te pe drumul către echilibru