Procrastinarea: Obstacol major în calea succesului

Descoperă informații folositoare despre cauzele procrastinării și află noi strategii pentru a o depăși.

Învață cum să te organizezi, cum să te motivezi și să îți gestionezi timpul pentru a obține succesul dorit.

 

Ce este procrastinarea?

Procrastinarea este actul de a amâna o activitate sau o sarcină importantă pentru o perioadă nedeterminată de timp. Este o problemă comună pentru mulți dintre noi și poate avea consecințe negative asupra vieții personale și profesionale. Motivele pentru care oamenii procrastinează pot fi variate, printre care se numără anxietatea, lipsa de motivație sau dificultăți în gestionarea timpului.

Studiile arată că până la 70% dintre studenți se consideră procrastinatori, iar această tendință poate avea un impact negativ asupra performanței academice, dar și asupra sănătății psihice și fizice.

Studiile au descoperit că bărbații par să procrastineze puțin mai mult decât femeile, iar singura veste bună legată de acest subiect este că nivelul de procrastinare pare să scadă odată cu înaintarea în vârstă, când se pare că devenim mai conștiincioși.

Dacă în anii deceniului trecut termenul „procrastinare” ținea doar de performanța academică iar studiile științifice se desfășurau doar pe acest segment de populație, astăzi observăm că acest subiect a câștigat multă popularitate în rândul populației largi.

Acest lucru nu este de mirare, deoarece mulți oameni se regăsesc în acest tipar comportamental, de a amâna lucrurile chiar spre dezavantajul lor. În plus, omul modern este pus din ce în ce mai des în fața unor standarde de performanță înaltă, nemaiîntâlnite până acum.

Înainte de a scrie acest articol am studiat diferite surse, atât pe cele mai populare cât și studiile științifice, și pot spune că procrastinarea este probabil unul dintre puținele subiecte la care psihologia pop și literatura de specialitate susțin cam aceleași idei. Cu toate acestea, perspectivele din care s-a conturat acest concept sunt diferite.

Unele direcții susțin că procrastinarea ține de motivație, altele pun accent pe factorii diferențiali dintre oameni iar altele susțin că este o chestiune de percepția situației.

La acestea se adaugă și perspectiva clinică – a cărei comunitate de cercetare nu a fost sigură dacă conceptul procrastinării reprezintă un interes pentru ei sau nu, considerând că procrastinarea se leagă de tipurile de personalitate (partea psihologică care este cea mai constantă de-a lungul vieții și care nu prea are șanse să se schimbe).

Totuși, studiile recente au demonstrat că procrastinarea ne influențează în mod negativ starea de bine, sănătatea, performanța academică și bunăstarea financiară.

Există, însă, speranță și strategii eficiente pentru a depăși procrastinarea. Prin organizare, motivare și dezvoltarea unei gestionări eficiente a timpului, putem învăța să ne concentrăm asupra lucrurilor importante și să obținem succesul dorit. De asemenea, avem posibilitatea să ne concentrăm pe dezvoltarea unor trăsături precum autocontrolul, optimismul și încrederea în sine, care ne pot ajuta să depășim tendința de a amâna.

Procrastinarea poate fi depășită și există strategii eficiente pentru a face față acestei tendințe. Prin organizare, motivare și gestionarea eficientă a timpului, putem învăța să ne concentrăm asupra sarcinilor importante și să obținem succesul dorit.

Te invit să urmărești și videoul celor de la Ted-ed: Why you procrastinate even when it feels bad

Cum ne afectează procrastinarea pe termen lung

Procrastinarea pe termen lung, ca o tendință mereu prezentă în comportamentul nostru, poate avea consecințe semnificative asupra vieții noastre.

Aceasta poate duce la stres și anxietate, deoarece amânarea continuă a sarcinilor importante poate crea o presiune crescută și sentimentul de depășire a termenelor limită.

Cei care procrastinează simt acestea pe propria lor piele, dar în plus, și studiile din domeniul psihologiei au descoperit, în mod incontestabil, că procrastinarea poate duce la niveluri mai ridicate de anxietate și stres pe termen lung, acestea fiind asociate cu o stare generală de sănătate mai proastă, pe lângă evidenta performanță academică scăzută.

Comportamentul procrastinator poate afecta performanța în viața personală și profesională.

Amânarea constantă a muncii duce la scăderea calității rezultatelor și la pierderea de oportunități importante. De asemenea, îți poate afecta relațiile și reputația în rândul colegilor și prietenilor, dar și propria imagine despre sine.

Totuși, recunoașterea procrastinării și angajamentul în eforturi constante pentru a o depăși pot aduce beneficii semnificative pentru sănătatea și starea noastră generală de bine.

Este important să înțelegem că este normal să ne confruntăm cu această problemă și că există resurse și sprijin disponibile pentru a ne ajuta să o depășim.

Procrastinarea nu este o boală, este doar un tipar comportamental care poate fi schimbat prin propriile eforturi și prin voință.

Indicii ale procrastinării

Este important să recunoaștem că procrastinarea este diferită de simpla amânare a unei sarcini, adică de prioritizarea sarcinilor. Procrastinarea implică o amânare voită și irațională, în ciuda conștientizării consecințelor negative.

Procrastinarea poate fi uneori dificil de recunoscut, tocmai din cauza acestei confuzii cu amânarea unei sarcini. Cu toate acestea, există câteva indicii clare care pot indica prezența unei probleme de procrastinare. Iată câteva semne că procrastinarea ar putea fi o problemă pentru tine:

1. Amânarea unei acțiuni sau sarcini importante: Ai tendința de a amâna lucruri pe care știi că trebuie să le faci, chiar dacă sunt importante pentru tine sau pentru alții. De exemplu, poți amâna să începi să lucrezi la un proiect important sau să rezolvi o problemă medicală ori financiară.
2. Intenția de a începe sau de a finaliza acțiunea este prezentă: Îți propui să începi sau să termini o sarcină, dar totuși o amâni, fără un motiv clar sau justificabil
3. Sarcina este necesară sau importantă pentru tine: Îți dai seama că acțiunea pe care o amâni este necesară sau importantă pentru tine ori pentru atingerea obiectivelor tale.
4. Întârzierea este voluntară și nu este impusă de factori externi: Amânarea acțiunii nu este cauzată de factori externi, precum lipsa timpului sau alte responsabilități urgente, ci este rezultatul unei alegeri personale
5. Întârzierea este inutilă sau irațională: Realizezi că amânarea acțiunii nu are justificare logică și că ar fi mai benefic să acționezi imediat.
6. Întârzierea este realizată cu toate că ești conștient de potențialele consecințe negative: Îți dai seama că amânarea acțiunii poate avea consecințe negative pentru tine sau pentru alții, dar totuși continui să o amâni.
7. Întârzierea este însoțită de disconfort subiectiv sau urmată de alte consecințe negative: Simți o anumită formă de disconfort, vinovăție sau stres din cauza amânării acțiunii, iar această amânare îți afectează negativ starea generală de bine.

 

Ca psiholog clinician, menționez că procrastinarea devine relevantă din punct de vedere clinic doar atunci când:

• are o durată mai mare de 6 luni
• intensitatea sa este mai mult de jumătate din zi
• există cel puțin cinci afectări fizice sau psihologice

Atunci când procrastinezi în mod regulat, ia în considerare faptul că poți simți adesea stres, anxietate și vinovăție în legătură cu amânarea sarcinilor. Așadar, atunci când procrastinezi îți scade atât stima ta de sine cât și motivația, deoarece amânarea continuă te conduce constant spre eșecuri și neîndeplinirea obiectivelor.

Dacă te regăsești în aceste situații și observi că procrastinarea îți afectează viața personală, profesională sau starea generală de bine, ar putea fi util să iei în considerare luarea unor măsuri pentru a gestiona această tendință și pentru a nu-ți alimenta prin acest comportament o imagine de sine slabă.

Cauzele procrastinării

Un aspect intrigant legat de acest subiect este faptul că unele dintre cauzele procrastinării sunt și efectele ei în sine, cum ar fi anxietatea și frica de eșec, lipsa de motivație și lipsa încrederii în propria capacitate de a finaliza o sarcină. Această observație sugerează că procrastinarea poate forma un ciclu continuu, în care același comportament duce în mod constant la aceleași rezultate.

De asemenea, o gestionare ineficientă a timpului poate duce la procrastinare. Lipsa unui plan sau a unei structuri clare poate face ca sarcinile să pară mai copleșitoare și să fie amânate în consecință.

Unul dintre colegii mei psihoterapeuți a exprimat odată ideea că „asta e problema cu perfecționiștii, ei par să nu fie niciodată cu adevărat pregătiți!”. Această observație m-a marcat și mi se pare extrem de relevantă în contextul acestei teme.

Persoanele care aspiră la perfecțiune pot fi mai predispuse să amâne începerea sau finalizarea unei sarcini din teama că rezultatul final nu va corespunde standardelor lor înalte.

Procrastinarea servește de fapt ca o modalitate de a evita emoțiile negative, cum ar fi anxietatea legată de performanță și stresul.

În mintea unui procrastinator, există credința că amânând o sarcină, se poate amâna și disconfortul asociat cu aceasta. Tim Urban, un blogger foarte renumit, a explicat într-un TED Talk, cum nu se putea mai bine și în același timp foarte amuzat, ceea ce se întâmplă în mintea unui procrastinator pe care îl poți viziona apăsând aici.

Cu toate acestea, așa cum veți descoperi și din acest articol, prețul plătit pentru această iluzie a confortului este de fapt mult mai ridicat.

Procrastinarea poate afecta imaginea de sine, performanțele, sănătatea fizică și emoțională și relațiile interpersonale.

În plus, studiile privind percepția socială a procrastinatorilor au arătat că aceștia sunt priviți într-o lumină negativă de către ceilalți – acest lucru poate conduce la stigmatizarea procrastinatorilor. Această percepție socială negativă  este unul dintre motivele pentru care comunitatea clinică adoptă o atitudine rezervată în conceptualizarea procrastinării ca fiind o tulburare.

Alte cauze specifice ale procrastinării

Pe lângă cauzele generale menționate anterior, procrastinarea poate fi și un posibil simptom dintr-un tablou clinic.

Dacă te afli în situația în care observi că procrastinarea este prezentă în mod constant în viața ta, nu înseamnă neapărat că suferi de una dintre tulburările menționate mai jos.

Pentru a afla dacă suferi de o tulburare specifică dintre acestea este necesară o evaluare psihologică complexă, efectuată de un psiholog clinician avizat. Aceasta implică aplicarea mai multor teste și a unui interviu anamnestic detaliat. Doar dacă simptomele îndeplinesc criteriile specifice și afectează semnificativ viața socială și profesională poate fi pus un diagnostic adecvat.

Este important de menționat că identificarea unor similarități între comportamentul unui om și anumite tulburări nu ar trebui să te determine să tragi concluzii prea rapide sau să te autodiagnostichezi.

Adesea, acestea pot fi doar tendințe comportamentale care nu necesită intervenții clinice specifice. În timpul studiilor mele în psihologie, am observat printre colegi tendința de a se identifica cu diferite tulburări sau de a-și găsi „scuze” pentru comportamentele lor dezorganizate.

Depresia

Persoanele care suferă de depresie pot prezenta adesea lipsă de motivație, de energie și interes pentru sarcini, ceea ce poate duce în mod natural la procrastinare.

Tulburarea obsesiv-compulsivă

Persoanele cu TOC pot prezenta gânduri obsesive și comportamente repetitive care le pot distrage atenția de la sarcinile importante.

ADHD

ADHD-ul se manifestă și prin procrastinare, alături de alte simptome, cum ar fi neatenția, dificultatea de a lucra și probleme de organizare. Există, într-adevăr, o oarecare suprapunere între aceste două condiții, iar acest aspect urmează să fie clarificat.

Persoanele cu ADHD pot avea dificultăți de concentrare sau manifestă impulsivitate și hiperactivitate, ceea ce îngreunează finalizarea anumitor sarcini, în special a celor complexe sau monotone. Aceste persoane pot pur și simplu să se plictisească mai repede de o sarcină atunci când le lipsește elementul dinamic.

De asemenea, există studii care sugerează că procrastinarea este asociată cu ADHD doar în cazul persoanelor deja diagnosticate cu ADHD. Pentru persoanele care nu au fost diagnosticate cu ADHD, procrastinarea nu pare să fie asociată cu deficite de atenție.

Este important să subliniez acest aspect, deoarece ADHD-ul este adesea diagnosticat incorect, fiind o tulburare complexă, care necesită evaluare și diagnosticare profesională.

Este esențial să se evite etichetarea rapidă și de multe ori eronată de către educatori sau alte persoane care nu sunt în măsură să pună un diagnostic, doar pe motiv că prezintă elemente sau trăsături comportamentale, însă nu îndeplinesc criteriile de diagnostic.

Totuși, un studiu a descoperit că cei care amână sarcinile în mod regulat păreau să fi pur și simplu mai predispuși la plictiseală decât cei care nu amână și, astfel, să caute o multitudine de situații stimulatoare.

Lipsa disciplinei personale

Lipsa disciplinei personale este cu siguranță cea mai semnificativă provocare în atingerea obiectivelor și îndeplinirea completă a sarcinilor complexe.

Lipsa autodisciplinei se manifestă clar prin procrastinarea constantă.

Dacă te regăsești mereu în dificultatea de a-ți respecta angajamentele, întârzii mereu, nu reușești să te organizezi cu aspectele din viața de zi cu zi și nu reușești să îți întocmești un plan, fie el pe termen scurt sau lung, ai nevoie să lucrezi la propria disciplină personală.

Disciplina deficitară ține, pe de o parte, de personalitatea noastră, iar pe de altă parte de felul în care am fost educați.

Eu, spre exemplu, consider că stau bine la capitolul disciplină, la fel și prietenii mei apropiați și familia mea. Însă întâmplarea a făcut că sunt căsătorită cu un neamț acum, care este, într-adevăr, mult mai disciplinat decât mine. Noțiunile de disciplină s-au schimbat pentru mine în fiecare dintre cele 4 continente și țări diferite în care am trăit. Nu pot să compar noțiunea de disciplină nemțească cu cea arabă, spre exemplu.

Ceea ce vreau să spun este că depinde cu cine te compari și care sunt standardele tale de disciplină.

Ține cont că, la nivel de popor, noi, românii, suntem deficitari din punctul de vedere al disciplinei și respectării regulilor de conduită, atât în viața personală, cât și profesională; unii chiar ne-ar numi nedisciplinați și haotici.

Pentru noi, românii, a termina la timp o sarcină înseamnă probabil să trimitem în ziua respectivă, spre exemplu, un proiect, în timp ce pentru alte persoane acest lucru presupune să termine cu 2 sau 3 zile înainte, să mai facă o revizuire și să trimită proiectul final cu o zi înainte.

Pentru a căpăta mai multă disciplină personală, este necesar să depui un efort conștient, să lucrezi cu tine însuți.

Chiar astăzi, un client m-a întrebat în ședință: „Ce înseamnă de fapt a lucra cu tine?” — Păi, înseamnă să citești cărți de dezvoltare personală, să urmărești emisiuni sau podcasturi despre problemele tale specifice, să îți iei notițe și să vrei cu adevărat să implementezi niște schimbări în obiceiurile tale și în felul în care faci lucrurile.

De ce procrastinăm?

 

Procrastinarea poate avea diverse motive și rădăcini. Uneori, amânarea poate fi rezultatul lipsei de motivație sau interes față de o sarcină. Alteori, poate fi cauzată de anxietate, teama de eșec sau presiunea de a obține rezultate perfecte.

De asemenea, factori precum lipsa clarității în ceea ce privește obiectivele, planificarea necorespunzătoare a timpului sau obiceiurile proaste pot contribui la procrastinare.

Fiecare persoană poate avea motive diferite pentru amânarea sarcinilor, de aceea este nevoie ca tu singur să-ți identifici motivele personale. Îți propun să arunci o privire atentă la momentele și tipurile de sarcini pe care ai tendința sa le procrastinezi în mod constant.

Procrastinezi orice, sau doar anumite lucruri?

Zilele trecute, aveam o discuție cu o clientă și îmi povestea cum, de fapt ea amâna doar sarcinile care nu îi plac.

Dacă tinzi să procrastinezi doar anumite sarcini și la altele excelezi, asta nu înseamnă neapărat că ai o problemă de procrastinare. Aceasta poate să denote doar niște alegeri de viață sau de carieră greșite, în neconcordanță cu sinele sau valorile tale. Atunci când o anumită activitate nu ne place și nu îi vedem sensul în viața noastră, este absolut normal să nu vrem să o facem și astfel, să o amânăm.

În aceeași manieră, tindem să amânăm și sarcinile pentru care nu avem rezolvare sau cunoștințe și nu ne simțim capabili să le ducem la bun sfârșit… pentru că nimeni nu își dorește să se ciocnească de propriile limitări și neajunsuri, cu toate că acesta este drumul spre progres.

Dacă te regăsești în această situație, conștientizează că poate ai nevoie să schimbi perspectiva, ca de exemplu prin următoarele situații:

• să lucrezi la dobândirea anumitor abilități pentru a-ți realiza sarcinile
• să faci o reconversie profesională, găsindu-ți ceva pentru care să manifești pasiune
• să ceri ajutor sau să distribui altcuiva mai priceput și mai pasionat anumite sarcini
• să îți controlezi tendința de a căuta mereu „plăcerea imediată”
• să accepți pur și simplu că pentru moment sarcinile sunt mai puțin plăcute, dar că și ele fac parte din viață sau dintr-un plan mai măreț

Doar fiind cu adevărat conștienți de misiunea noastră și având un plan de viață întocmit, cu obiective bine definite și cu o listă a abilităților pe care le deținem ne putem da seama dacă suntem sau nu la locul potrivit.

Munca pe care o facem ar trebui să ne facă plăcere să o facem, să ne hrănească și să simțim că suntem potriviți acolo. Așadar, fii sincer cu tine și analizează-te atent, pentru a-ți da seama dacă procrastinarea este un comportament prezent pretutindeni în viața ta, sau doar pe anumite paliere care nu îți aduc un plus de valoare în viață.

De asemenea, mediile stresante ne pot face mai vulnerabili la procrastinare, indiferent dacă suntem predispuși la acest comportament sau nu. Este important să recunoaștem că stresul este o emoție negativă care poate fi atât cauza, cât și consecința procrastinării.

Tipuri de procrastinatori și stilul comportamental

Există diferite tipuri de procrastinatori, iar fiecare persoană poate avea un stil comportamental specific în ceea ce privește amânarea sarcinilor importante. Unele tipuri comune de procrastinatori includ:

• Perfecționistul se concentrează pe obținerea rezultatelor perfecte și poate amâna începerea unei sarcini până când simte că poate realiza totul perfect. Această atitudine poate duce la amânarea continuă și la presiunea autoimpusă de a atinge un standard ridicat.
• Evitantul evită sarcinile dificile sau neplăcute și se ocupă cu alte activități, mai puțin relevante. Acest comportament poate fi rezultatul anxietății sau a temerii de a nu face față unei sarcini.
• Distractibilul este ușor de distras și se abate de la sarcină cu ușurință. Acesta poate fi atras de activități mai plăcute sau mai interesante și poate amâna sarcina importantă în favoarea celor considerate mai interesante.

Recunoaște-ți propriul tău stil comportamental în ceea ce privește procrastinarea și găsește-ți propriile strategii adecvate pentru a nu mai amâna sarcinile importante.

Când ar trebui să cer ajutor dacă procrastinarea devine problematică

Procrastinarea poate deveni problematică atunci când începe să-ți afecteze în mod negativ viața și felul în care te simți.

Dacă observi că amânarea constantă a sarcinilor creează de fapt mai mult stres și anxietate și te împiedică îți desfășori activitățile din mai multe domenii ale vieții într-un mod eficient, atunci este recomandat să ceri ajutor.

De asemenea, relațiile pot fi adesea afectate deoarece oamenii de lângă și-au pierdut răbdarea cu cel care procrastinează.

Așadar, dacă te-ai regăsit în capitolul Semnele procrastinării și viața ta personală și/sau profesională este afectată, nu mai sta pe gânduri i găsește-ți un profesionist care să te sprijine în acest proces.

Să lași timpul să treacă sau ă amâni și acest lucru nu îți va fi de folos!

Un psiholog sau un coach poate fi o resursă valoroasă, care să te ajute să identifici cauzele procrastinării și să înveți niște strategii eficiente pentru a o depăși.

Caută în acest caz un profesionist care să îți poată oferi sprijin, ghidare și sfaturi practice pentru a te organiza, motiva și gestiona timpul într-un mod eficient.

Este important să înțelegem la nivel de societate că a cere ajutor nu este un semn de slăbiciune, ci dovada dorinței de a ne dezvolta și de a ne depăși blocajele care ne împiedică să atingem succesul dorit.

Cum ne găsim motivația și cum gestionăm tendința de a amâna sarcini?

Despre motivație, aș sugera să faci o analiză a avantajelor și dezavantajelor acelor activități pe care le amâni, fie că este vorba de un proiect la muncă sau la școală, fie că este vorba de mersul la sală sau de alte aspecte din viața personală.

Atunci când constați că lista dezavantajelor este mult mai lungă, este un semnal că trebuie să acționezi.

În mod fundamental, dorința de a ne îmbunătăți viața și de a fi persoane responsabile ar trebui să ne determine să fim activi în alegerile noastre. Dacă simți că un lucru nu îți aduce beneficii, este înțelept să amâni sau să eviți acea activitate.

Totuși, există numeroase strategii eficiente pentru a depăși procrastinarea și a ne concentra asupra sarcinilor importante. Unele dintre aceste strategii pot fi:

• Stabilește-ți obiective clare, mici și realiste

Este important să ne stabilim obiective specifice și să le împărțim în sarcini mai mici și mai ușor de realizat. Acest lucru ne poate ajuta să avem o viziune clară asupra a ceea ce trebuie să realizăm și să ne simțim mai motivați să acționăm. Nu stabili niciodată obiective prea mari, mai ales dacă sunt șanse să nu reușești. Spre exemplu, eu mi-aș dori să meditez în fiecare zi 20 de minute, însă știu că timpul nu îmi permite, și atunci îmi planific să meditez doar 7 minute, la trezire. Un alt exemplu este să-mi setez realist să merg doar de 3 ori pe săptămână la sală pentru ca ulterior, după ce am reușit să fac asta timp de o lună de zile, să pot crește frecvența la de 4 ori pe săptămână.

• Creează-ți un plan și un program

Organizarea și planificarea sunt cheia succesului, tocmai pentru că scad șansele procrastinării. Creează un plan detaliat de lucru și un program pe care să îl poți respecta, punând accent mai degrabă pe a fi constant decât pe intensitate. Nu uita să îți prioritizezi sarcinile. Procrastinatorilor le este specific să se apuce de orice altceva, dar nu de sarcina importantă!

• Folosește-te de un calendar, timere sau orice aplicație care te poate ajuta în gestionarea timpului

Există numeroase tehnici și instrumente disponibile pentru a ne ajuta să ne gestionăm timpul în mod eficient, nu trebuie decât să găsești ce este potrivit pentru tine. Acestea pot include tehnica Pomodoro, prioritizarea sarcinilor sau utilizarea unui calendar ori a unei liste de sarcini. Eu sunt mare fan Google Tasks.

• Găsește metode de motivare

Fiecare persoană este motivată în mod diferit, asta o vedem la sport tot timpul. În timp ce unii au nevoie de cineva sau de un grup care să îi motiveze, alții acționează mai bine solo.

Găsește ce funcționează pentru tine. Pentru mine una, mereu funcționează vizionarea unor video-uri motivaționale sau autobiografii cu diverse personalități despre cum au reușit ei.

• Nu uita să te recompensezi

Oferă-ți ceva ce îți place – fie că este o pizza, o bere sau vizionarea unui serial – doar după ce ți-ai îndeplinit o parte din sarcini.

• Spune NU distragerilor

Distragerile pot fi un factor major în procrastinare. Identifică ce te distrage de la ceea ce este important pentru tine și schimbă-ți abordarea. Limitează-ți timpul alocat pentru social media și pregătește-te în avans de lucru. Închide telefonul sau orice zgomot în timpul sarcinilor importante.

Fiecare persoană poate găsi metode diferite care să funcționeze pentru ea atâta timp cât este deschisă și își dorește cu adevărat să își îmbunătățească viața.

Uite o resursă genială pentru a învăța cum să te motivezi și să nu mai ai acest comportament: How to Stop Procrastination & Increase Motivation | Dr. Andrew Huberman

Nu lăsa procrastinarea să fie un obstacol în calea succesului; caută sprijin și adoptă strategii sănătoase de gestionare.

E timpul să preiei controlul și să îți recapeți direcția în viață.

Cu sprijinul meu, poți învăța strategii eficiente pentru a-ți depăși obiceiurile de amânare și pentru a-ți atinge potențialul maxim.

Sunt aici pentru tine, gata să te sprijin în călătoria ta către o viață mai organizată și mai satisfăcătoare.

Contactează-mă pentru a face o programare și începe astăzi să-ți construiești drumul către succesul pe care îl meriți.

Te aștept cu brațele deschise să facem împreună primul pas spre o schimbare pozitivă în viața ta.

Referințe bibliografice: