Ai fost un copil atent. Poate prea atent. Ai învățat devreme că doar liniștea înseamnă siguranță și controlul înseamnă protecție. Azi, încă porți în tine reflexul acela vechi: să verifici tot, să te pregătești pentru ce-i mai rău, chiar și când totul e bine.
Ce înseamnă, de fapt, anxietatea ca trăsătură?
E ca o pereche de ochelari cu lentile de frică — chiar și când soarele strălucește, tu tot cauți norii.
Anxietatea ca stare vine dar și trece, se termină la un moment dat. În schimb anxietatea se poate instala în personalitatea omului ca la ea acasă, preluând controlul tuturos aspectelor vieții. E exact ca musafirul ală care nu mai pleacă chiar dacă nu îi convine nimic la tine. Viața cu un asemenea musafir poate deveni foarte apăsătoare.
În schimb, tulburarea de anxietate generalizată apare atunci când grijile, fricile, tensiunea și agitația sunt atât de intense și persistente încât încep să-ți afecteze semnificativ viața de zi cu zi — relații, muncă, somn, sănătate fizică.
Important de știut: nu orice om cu anxietate ca trăsătură dezvoltă o tulburare de anxietate. Dar această trăsătură e un factor de vulnerabilitate, adică un teren fertil dacă stresul este constant sau mecanismele de reglare lipsesc.
Cum recunoști anxietatea ca trăsătură?
Nu e vorba doar de griji… e acel mod de a fi mereu cu un pas înaintea pericolului, chiar dacă pericolul e doar în mintea ta.
– Îți faci griji des, chiar și fără motiv concret.
– Mintea îți fuge automat la ”dar dacă…”
– Te critici mult și ai standarde greu de atins.
– Îți e greu să iei decizii.
– Ai nevoie de control și ordine ca să te liniștești.
– Te temi să greșești sau să fii judecat.
– Te obosește socializarea sau situațiile noi.
– Gândești mult înainte să faci un pas mic.
– Te simți adesea încordat/obosit fără să știi exact de ce.
De altfel, dacă simți că te regăsești în multe dintre semnele descrise mai sus, poate fi de mare folos să ceri sprijinul unui psiholog clinician pentru o evaluare psihologică.
Dacă resursele nu îți permit sau nu te simți pregătit, poți încerca și acest test de screening gratuit, în limba engleză.
De multe ori, un simplu test de anxietate sau depresie măsoară doar cum te-ai simțit în ultimele două săptămâni — dar asta nu spune întotdeauna întreaga poveste.
O evaluare psihologică bine făcută merge mai în profunzime: ajută la înțelegerea rolului pe care îl joacă personalitatea ta în întreținerea stărilor anxioase, identifică vulnerabilitățile tale și tiparele comportamentale care te pot menține în cercul grijilor — cum ar fi evitarea, perfecționismul, comportamentele compulsive, fobiile sau alte mecanisme care îți consumă energia zi de zi.
Este un pas valoros, care te poate ajuta să înțelegi mai bine dacă anxietatea pe care o trăiești face parte din felul tău de a fi sau dacă vorbim deja despre o tulburare de anxietate ce merită atenție și grijă specializată.
Eu ofer astfel de evaluări și online, într-un cadru confidențial, adaptat ritmului tău. Poți afla mai multe detalii despre cum lucrez și despre mine aici.
De unde vine anxietatea ca trăsătură?
Nu te-ai născut așa. Ai învățat asta… privind și ascultând cum alții se temeau în jurul tău.
Este adesea modelată în copilărie:
– Când părinții au fost temători, critici sau hiperprotectivi.
– Când ai crescut într-un mediu tensionat sau instabil.
– Când ai primit (direct sau subtil) mesajul: ”Lumea e periculoasă. Fii mereu atent!”
Creierul tău a învățat că liniștea vine doar din control. Iar corpul a învățat să stea în alertă, chiar și când nu e nevoie. Corpul nu știe și deci nu are capacitatea de a se regla singur, el stă mereu în poziția de luptă sau fugă (fight or flight), neavând abilitatea de a discerne ce anume este amenințător cu adevărat.
Ce poți face concret când ai anxietatea ca trăsătură
Vindecarea nu înseamnă să scapi de frică, ci să nu te mai lași condus de ea.
1. Observă-ți tiparele
→ Ce te activează? Ce gânduri îți vin automat?
→ Ce scenarii rulezi în minte cel mai des?
2. Fă din emoțiile tale prieteni buni
→ Să fii anxios nu înseamnă că ești slab sau defect. Înseamnă că ai avut nevoie de mecanisme de apărare ca să supraviețuiești emoțional. Cândva aceste emoții te-au ajutat să supraviețuiești în acel mediu însă ai rămas blocat în acel tipar.
3. Învață să-ți reglezi corpul
→ Respirația conștientă, meditație
→ Relaxare musculară
→ Plimbări în natură
→ Activități repetitive și lente (desen, tricotat, grădinărit)
→ Yoga
4. Lucrează cu mintea- consider-ți mintea un dușman aprig
Mintea are nevoie să îi dai mereu de lucru ceva nou, ceva pozitiv, altfel o ia razna. Pe bune. Schimbă-ți propria poveste de viață și lucrează la acel narativ în cel mai îndrazneț și curajos mod.
→ Scrie-ți grijile pe hârtie. Vezi câte sunt chiar reale și câte sunt doar frici.
→ Învață să-ți schimbi dialogul interior din ”ce-i mai rău” în ”ce-i mai probabil”.
5. Lucrează cu un terapeut
Adevărul este că anxietatea ca trăsătură NU trece doar cu voință sau citind articole (oricât de bune ar fi ele).
Pentru ca un obicei să se instaleze în rutina noastră este nevoie de minim 21 de zile iar pentru ca să putem vedea schimbări reale în viața noastră este nevoie de maim ult de 60-90 de zile de lucru cu noi înșine. Yap, ai nevoie de un însoțitor dacă vrei să schimbi obiceiurile, modul de a gândi și simți de viață-ntreagă.
De ce terapia face diferența?
Terapia te ajută să:
→ înțelegi de unde ți se trage stilul anxios
→ dezveți răspunsurile automate de frică
→ înveți răspunsuri noi, sănătoase și realiste
→ construiești o relație de siguranță emoțională în care poți explora, fără judecată, tot ce te sperie
E un proces. Nu un buton magic. Proces care cel mai bine se activează în ora aceea săptămânală la terapie și care continua să lucreze în tot restul vieții tale.
Dar e un drum care chiar dacă ai nevoie de mult curaj să te înhami la el, merită fiecare pas.
Unele noduri din suflet nu se dezleagă singure. Ai nevoie de o oglindă calmă, caldă și profesionistă care să te ajute să le vezi și să le înțelegi.
Dacă te-ai regăsit în rândurile astea, vreau să-ți spun ceva important:
Anxietatea ca trăsătură nu e o condamnare pe viață.
Este o poveste veche a minții tale. Dar acum ești adult. Și poți învăța să scrii capitole noi.
Cu blândețe. Cu răbdare. Cu ajutor, dacă simți că singur e prea greu.
Pentru că, oricât de puternic ți-ar fi creierul-anxios… și liniștea se învață.
Dacă simți că ai nevoie de ghidaj, sprijin sau claritate în povestea ta cu anxietatea, te pot însoți cu blândețe în acest proces. Aici găsești detalii despre cum putem lucra împreună.
Denisa Alexandra Holl, psiholog clinician în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială, psihoterapeut și autor, pasionată de explorarea sănătății mintale, corporale și spirituale.
De la începutul carierei, m-am dedicat mediului clinic, lucrând cu pacienți vârstnici, persoane incapacitate de boală fizică sau psihică sau pacienți cu afecțiuni terminale precum Alzheimer sau cancer. De asemenea, lucrez cu persoane care se confruntă cu tulburări psihice severe, precum schizofrenia și tulburările de personalitate, dar și cu oameni impactați sever de traumă sau fobii.
În cabinetul meu privat, îmi place să ghidez tinerii în momente de tranziție, ajutându-i să își gestioneze emoțiile, stresul și să își construiască relații sănătoase și cariere împlinite.
Pe blog împărtășesc resurse și sfaturi din psihologia modernă, ghidându-te pe drumul către echilibru și bunăstare.
