Anxietatea – o realitate zilnică. Cum să te descurci?

Anxietatea este o realitate contemporană cu care se confruntă din ce în ce mai mulți oameni în prezent.

Cei afectați experimentează sentimente intense de frică și îngrijorare, ceea ce le poate afecta în mod semnificativ calitatea vieții. Ei ajung să își trăiască viața în teamă, neliniște și cu un sentiment permanent de nesiguranță.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS, 2019), tulburările de anxietate sunt printre cele mai răspândite tulburări mintale, afectând peste 301 milioane de oameni la nivel global.

Anxietatea poate deveni o provocare constantă, însă există modalități eficiente de a o gestiona și depăși.

În acest articol, vom explora diversele forme de anxietate, cum se pune diagnosticul pentru această tulburare și cum poți face față anxietății în viața de zi cu zi.

Ce este Anxietatea?

Anxietatea este o reacție normală de adaptare a organismului, atunci când se află în situații percepute ca periculoase sau stresante.

Ea poate căpăta diferite forme, însă la bază stă răspunsul emoțional de frică, ca reacție la un  pericolul iminent fie că este real sau doar presupus.

Anxietatea constă în anticiparea unui pericol, ceea ce afectează comportamentul omului, acesta încercând diverse acțiuni premergătoare întâmpinării sau evitării pericolului.

Totuși, cu toții am simțit anxietate la un moment dat în viață, în situații de stres.

Este normal să te simți anxios în unele situații speciale sau în fața schimbărilor de viață majore ca despărțirile, doliul, schimbarea locuinței sau a locului de muncă.

La polul opus al anxietății stă apatia, adică emoționalitatea plată, care din punct de vedere clinic nu este nici ea o stare de afectivitate dezirabilă sau benefică sănătății noastre mintale.

Anxietatea are rolul într-un fel de a ne proteja și de a ne indica ceea ce ne face sau nu ne face bine.

Când devine anxietatea o problemă?

Anxietatea devine problematică atunci când nu avem resursele necesare pentru a face față situațiilor stresante sau când apare ca o reacție disproporționată față de realitatea pericolului.

Atunci când devine excesivă, persistentă și interferează semnificativ cu activitățile zilnice, poate indica prezența unei tulburări de anxietate.

De exemplu, este normal să simți anxietate înainte de a merge la un interviu sau examen.

Cu toate acestea, anxietatea devine problematică atunci când începi să eviți să participi la interviuri sau să îți asumi anumite angajamente din teama de eșec, ratând astfel oportunitățile care ar putea să apară.

Cum se manifestă anxietatea?

Anxietatea este o experiență complexă și se poate manifesta în diverse forme, fiecare având caracteristici distincte. Însă degeaba vorbim de nuanțele și detaliile ei fără să aruncăm un ochi la emoția universală a fricii și a impactului ei asupra comportamentului uman.

Frica este adesea asociată cu reacții rapide ale corpului, precum creșterea ritmului cardiac și a altor funcții vegetative, care ne pregătesc să luptăm sau să fugim când simțim că suntem în pericol.

Această reacție instinctivă ne face să fim mai atenți și să ne încordăm mușchii, pregătindu-ne să acționăm.

De asemenea, ne poate determina să fim mai precauți și să evităm situațiile care ne provoacă teamă sau anxietate. Uneori, putem să evităm sentimentele puternice de frică sau anxietate prin evitarea situațiilor sau comportamentelor care ne provoacă disconfort.

Emoția fricii, în contextul anxietății, este de fapt o experiență complexă și profund legată de procesul cognitiv și de gândire. Se bazează în principal pe interpretările noastre despre viitor și pe modul în care ne raportăm la necunoscut.

După cum spune unul dintre mentorii mei, Stefan Charidge – The Metaphor Man, frica trăiește în viitor, iar viitorul este mereu incert și necunoscut, indiferent dacă este vorba de o secundă sau de decenii înainte.

În psihologia gestaltului, necunoscutul este perceput ca un gol care trebuie umplut, ca o amenințare, iar noi și universul ne străduim constant să umplem aceste goluri. În cazul anxietății, omul tinde să umple aceste goluri cu fel și fel de gânduri, planuri și posibile scenarii vis-à-vis de ceea ce este probabil să se întâmple, creând un ciclu perpetuu de neliniște și teamă.

Lucrând cu clienții mei în cabinet, îmi confirm din nou și din nou cât de adevărată este această afirmație: frica trăiește în capul nostru, în timp ce celelalte emoții trăiesc în corpul nostru.

Substanțele chimice generate de mintea noastră declanșează senzații fizice în corpul nostru, ceea ce face ca frica să pară reală, deși nu este decât o reacție la gânduri și imaginație.

De fapt, prin această atitudine, individul nu face altceva decât să își alimenteze singur propriile cogniții negative și scenarii dezastruoase imaginare.

Oamenii care suferă de anxietate preferă în general să gândească foarte mult și să întocmească multe planuri, în loc să simtă pur și simplu frica sau emoțiile atunci când apar.

În practica mea, întâlnesc frecvent frica, respectiv anxietatea, la oamenii care sunt foarte raționali și inteligenți, care își folosesc procesele cognitive non-stop aș zice.

În unele discuții, îmi pot oferi pe moment probabil zeci de motive pentru care ar trebui să fie, sau să fim cu toții anxioși. Iar metoda prin care reușesc să îi scot din această zonă mentală este tocmai făcându-i să se conecteze cu corpul, cu emoțiile și cu nevoile sufletului lor… și, bineînțeles, cu o doză de umor 😊

Tipuri comune de anxietate

Tulburările anxioase se diferențiază între ele prin situațiile sau elementele care induc frica, anxietatea sau comportamentul evitant.

De asemenea, în cazul tulburărilor de anxietate, sentimentul de frică sau anxietate este prelungit pe un parcurs destul de lung, câteodată mai mult de 6 luni.

Este important să se facă diferența între frica și anxietatea normală și tulburările anxioase, de exemplu la copii, la care aceste emoții sunt specifice diferitelor perioade de dezvoltare.

În continuare, vom explora într-un mod mai pragmatic câteva dintre cele mai întâlnite tipuri de anxietate și tulburările asociate, conform definițiilor din Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale (DSM-5), oferind și o explicație simplificată pentru fiecare:

Anxietate generalizată – tulburarea anxioasă generalizată

Anxietatea generalizată se caracterizează prin preocupări excesive și neliniște persistentă, care pot fi dificil de controlat.

Persoanele afectate se îngrijorează frecvent în legătură cu aspecte ale vieții lor, cum ar fi sănătatea, problemele zilnice, relațiile interpersonale sau performanța la locul de muncă, chiar și în absența unui motiv real de îngrijorare.

Manifestări comune

• Preocupări excesive și persistente

Persoanele cu TAG se confruntă cu preocupări constante și excesive cu privire la diverse aspecte ale vieții lor, precum sănătatea, siguranța financiară, relațiile sau performanța la locul de muncă.

• Simptome somatice

Anxietatea generalizată poate fi însoțită de simptome fizice, cum ar fi tensiune musculară, oboseală, dureri de cap, probleme digestive sau dificultăți de concentrare.

• Iritabilitate și neliniște

Persoanele afectate pot fi mai irascibile sau mai sensibile la stres, iar starea lor de neliniște poate interfera cu relațiile lor personale și profesionale.

• Insomnie sau dificultăți de somn

Anxietatea persistentă poate duce la dificultăți de adormire sau la somn agitat, ceea ce poate agrava și mai mult nivelul de anxietate.

Criterii de diagnostic pentru tulburarea de anxietate generalizată

Potrivit DSM-5, pentru a fi diagnosticată cu TAG, o persoană trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

• Experiența unei anxietăți excesive și persistente cu privire la o varietate de subiecte timp de cel puțin șase luni.
• Apariția a cel puțin trei simptome asociate, cum ar fi agitație, oboseală, dificultăți de concentrare, iritabilitate, tensiune musculară sau tulburări de somn.
• Anxietatea este dificil de controlat și interferează semnificativ cu viața de zi cu zi și cu funcționarea socială, profesională sau familială a individului.

Anxietate socială – tulburarea anxioasă socială

Anxietatea socială sau fobia socială este o teamă intensă și persistentă de evaluarea negativă din partea altor persoane, care poate fi legată de diverse situații sociale, precum întâlnirile cu străini, interacțiunile de grup sau prezentările în public.

Persoanele afectate, adesea adolescenții, se tem de judecata celor din jur și pot evita astfel de situații sociale.

Anxietatea socială se poate manifesta într-o varietate de moduri și poate afecta diferite aspecte ale vieții unei persoane.

Manifestările comune ale fobiei sociale:

• Teama de interacțiune socială

Persoanele cu anxietate socială pot simți o teamă intensă și persistentă înainte și în timpul interacțiunilor sociale, cum ar fi conversațiile cu străinii, participarea la evenimente sociale sau chiar pur și simplu să se afle în prezența altor persoane.

• Evitarea situațiilor sociale

Evitarea sau acceptarea cu greu a situațiilor sociale este o reacție comună la anxietatea socială. Persoanele afectate pot să evite întâlnirile sociale, să refuze invitațiile la evenimente sau să încerce să evite cu orice preț situațiile care le provoacă anxietate.

• Simptome fizice

Anxietatea socială poate fi însoțită de simptome fizice precum palpitații, transpirație excesivă, tremurături, roșeață facială, dificultăți de respirație sau senzația de greață.

• Ruminare și autocritică

Persoanele afectate pot avea tendința de a rumega interacțiunile sociale sau de a se autocritica pentru comportamentul lor în astfel de situații, alimentând și mai mult ciclul de anxietate socială.

Criterii de diagnostic pentru tulburarea de anxietate socială (fobia socială)

Potrivit DSM-5, pentru a fi diagnosticată cu anxietate socială, o persoană trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

• Experiența unei frici sau anxietăți intense în situații sociale sau de performanță care implică teama de evaluarea negativă din partea altor persoane.
• Evitarea sau acceptarea cu greu a situațiilor sociale sau de performanță, ori trecerea peste aceste situații cu anxietate extremă.
• Experiența simptomelor de anxietate socială timp de cel puțin șase luni.
• Ca și în cazul altor tulburări mintale, aceste simptome trebuie să producă o suferință semnificativă sau să afecteze în mod negativ funcționarea socială, profesională sau alte aspecte importante ale vieții unei persoane.

Dacă te confrunți cu anxietate socială, este important să știi că nu ești singur și că există ajutor disponibil.

Statisticile privind șansele de recuperare completă cu tratament psihologic pentru anxietatea socială variază în funcție de mai mulți factori, inclusiv de severitatea tulburării, tipul de tratament și răspunsul individual al pacientului la terapie.

Cu toate acestea, cercetările arată că tratamentul psihologic poate avea rezultate promițătoare în tratarea anxietății sociale. Eu am avut cazuri de succes și, ca o părere personală, mi se pare una dintre tulburările de anxietate cu cele mai mari șanse de reușită.

Potrivit unor studii, până la 60-80% dintre persoanele cu anxietate socială care urmează terapie raportează îmbunătățiri semnificative în simptome și funcționare.

De asemenea, un procent semnificativ al acestor persoane obțin remitere completă a simptomelor și pot reveni la un nivel de funcționare socială și profesională (academică) sănătoasă.

Atacuri de panică – tulburarea de panică

Atacurile de panică sunt un tip particular de frică. Ele sunt comune tulburărilor de anxietate dar pot face parte și din tabloul altor tulburări mintale.

Atacurile de panică sunt episoade intense de frică sau disconfort fizic, care apar brusc și ating un vârf în câteva minute.

Simptomele comune includ palpitații, transpirație excesivă, senzația de sufocare, amețeli sau senzație de pierdere a controlului.

Aceste atacuri pot apărea fără un motiv specific (aparent), sau pot fi declanșate de situații stresante.

Ele au un impact semnificativ asupra calității vieții unei persoane.

Manifestările tulburării de panică

Atacurile de panică pot fi experimentate într-o varietate de moduri și pot implica o combinație de simptome fizice, cognitive și emoționale. Printre manifestările comune se numără:

• Simptome fizice intense

Acestea pot include palpitații, transpirație excesivă, tremurături, senzația de sufocare sau lipsa aerului, dureri în piept, greață, amețeli sau senzație de leșin.

• Tulburări respiratorii

Persoanele afectate pot simți o senzație de sufocare sau de lipsă de aer, ceea ce poate duce la și mai multă panică și creșterea anxietății.

• Gânduri iraționale

Atacurile de panică pot fi însoțite de gânduri iraționale sau de teama de a muri, de a pierde controlul sau de a înnebuni.

• Sentimente intense de frică sau panică

Persoanele care suferă de tulburare de panică pot experimenta o frică intensă și paralizantă, care poate dura între câteva minute și câteva ore.

Criterii de diagnostic pentru tulburarea de panică

• Experimentarea a cel puțin două atacuri de panică neașteptate și recurente.
• Prezența unei preocupări persistente legate de atacurile de panică sau de consecințele acestora.
• Modificări comportamentale semnificative, cum ar fi evitarea anumitor locuri sau situații care ar putea declanșa atacuri de panică.
• Atacurile de panică și îngrijorările legate de acestea nu pot fi atribuite altor condiții medicale sau efectelor substanțelor.

Fobie specifică

Fobia specifică este o teamă excesivă și persistentă față de un anumit obiect, situație sau activitate, care poate determina evitarea acestora cu orice preț.

Printre exemplele comune de fobii specifice se numără teama de înălțimi, de spații închise, de anumite animale sau de zborul cu avionul.

De regulă, situația fobică provoacă frică sau anxietate imediată și este exagerată față de pericolul real.

Este posibil ca în aceste cazuri frica, anxietatea sau comportamentul evitant să fie persistente, durând undeva la peste 6 luni și putând cauza disconfort semnificativ, afectând ariile sociale și profesionale de funcționare ale individului.

Manifestările fobiei specifice

Fobia specifică poate da o gamă largă de simptome, care pot varia în funcție de obiectul sau situația fobică. Printre manifestările comune se numără:

• Răspunsul anxietății

Persoanele afectate experimentează un nivel ridicat de anxietate și frică în prezența sau în anticiparea întâlnirii cu obiectul sau cu situația fobică.

• Reacții fizice

Simptomele fizice ale anxietății pot include palpitații, transpirație excesivă, tremurături, dificultăți de respirație, senzație de leșin sau greață.

• Evitarea obiectului sau situației fobice

Persoanele afectate vor să evite cu orice preț obiectul sau situația care le declanșează frica, ceea ce poate duce la dificultăți în viața de zi cu zi sau în îndeplinirea anumitor sarcini.

• Disconfort și impact social

Fobia specifică poate provoca disconfort semnificativ și poate interfera cu funcționarea socială, profesională sau personală a individului.

Criterii de diagnostic pentru fobia specifică

• Experimentarea unei anxietăți intense sau a unei reacții de teamă persistente, asociate cu un obiect sau cu o situație specifică.
• Evitarea obiectului sau situației fobice; în cazul în care acestea sunt tolerate, provoacă anxietate semnificativă sau disconfort.
• Prezența simptomelor timp de cel puțin șase luni.
• Simptomele nu pot fi atribuite altor condiții medicale sau efectelor substanțelor.

Anxietatea de separare – tulburarea anxioasă de separare

Anxietatea de separare este întâlnită în special la copii și se caracterizează prin teama excesivă și disconfort emoțional legat de separarea de persoanele sau locurile de care sunt atașați, sentimente exagerate pentru stadiul de dezvoltare.

Copiii pot avea dificultăți în a fi separați de părinți sau de alte figuri de atașament și pot prezenta simptome precum plâns excesiv, refuzul de a merge la școală sau coșmaruri legate de separare.

Această frică intensă poate provoca disconfort semnificativ și poate interfera cu viața de zi cu zi a copilului.

Manifestările tulburării de separare

Tulburarea de separare poate da o gamă variată de simptome, care pot varia în funcție de vârsta și de nivelul de dezvoltare a copilului. Printre manifestările comune se numără:

• Teamă excesivă sau anxietate excesivă la separare

Copilul poate manifesta o frică intensă și nejustificată de a fi separat de părinte sau îngrijitor, ori de locurile de care este atașat, chiar și pentru perioade scurte de timp sau în situații care nu prezintă un pericol real.

• Reacții fizice

Simptomele fizice ale anxietății, cum ar fi durerile de stomac, durerile de cap, greața sau transpirația excesivă pot fi prezente în timpul sau în anticiparea situațiilor de separare.

• Rezistența la ideea de a merge la școală sau de a se despărți

Copilul poate refuza să meargă la școală sau grădiniță, nu vrea să se despartă de părinte sau îngrijitor, chiar și în situații în care este necesar sau benefic.

Criterii de diagnostic pentru tulburarea de separare

Potrivit DSM-5, pentru a fi diagnosticat cu tulburare de separare, un copil trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

• Experimentarea unei anxietăți excesive și nejustificate legate de separarea de persoanele sau locurile de care este atașat.
• Prezența simptomelor timp de cel puțin patru săptămâni la copii și adolescenți sau cel puțin șase luni la adulți.
• Simptomele provoacă disconfort semnificativ sau interferează cu activitățile de zi cu zi ale copilului.
• Simptomele nu pot fi atribuite altor condiții medicale sau efectelor substanțelor.

Diagnosticul tulburării anxioase

Acestea sunt doar câteva dintre cele mai comune tipuri de anxietate întâlnite în practica clinică, iar recunoașterea și înțelegerea lor pot fi primul pas către gestionarea eficientă a anxietății.

Dacă te regăsești pe tine sau pe cei dragi ție în rândurile de mai sus, este esențial să cauți să faci o evaluare psihologică și să primești un diagnostic de la un psiholog clinician calificat în loc să te autodiagnostichezi pe baza informațiilor găsite pe internet sau în alte surse.

O evaluare clinică adecvată implică întâlniri individuale cu un psiholog clinician licențiat, care îți va evalua atent istoricul medical, familiar și emoțional, simptomele prezente și impactul lor asupra vieții tale de zi cu zi.

Aceasta include, de asemenea, utilizarea unor instrumente și teste validate științific și licențiate – doar așa de poate evalua psihologic și confirma orice potențială tulburare mintală.

Valorile unei evaluări clinice includ validarea științifică a diagnosticului, dar și explicarea situației individului și a factorilor care favorizează anxietatea, de asemenea stabilirea unui plan de tratament personalizat, adaptat nevoilor și circumstanțelor individuale ale fiecărui pacient.

Tulburările de anxietate sunt adesea asociate cu o serie de alte tulburări psihologice și medicale, de aceea este crucial să se efectueze un diagnostic diferențial, pentru a distinge clar anxietatea de alte condiții.

În plus, este important să se excludă orice cauze medicale sau substanțe care pot provoca sau agrava simptomele de anxietate.

Un diagnostic diferențial complet și riguros este esențial pentru a avea certitudinea că pacientul primește un tratament adecvat și personalizat.

Cauzele anxietății

În psihologie și științele sociale, este dificil să identificăm o singură cauză clară pentru un anumit fenomen, deoarece reacțiile și percepțiile noastre sunt influențate de o varietate de factori interni și externi.

Deoarece fiecare individ are o experiență și un context unic, același eveniment sau situație poate avea efecte psihologice diferite, de la persoană la persoană.

Acești factori pot fi: mediul în care trăim, relațiile noastre cu ceilalți, moștenirea genetică sau chiar chimia creierului nostru.

Cu alte cuvinte, felul în care gândim, simțim și acționăm este o combinație complexă de influențe interne și externe, iar fiecare persoană este unică în felul său.

Totuși, am să îți prezint mai jos anumiți factori pe care cercetătorii și literatura de specialitate i-a găsit ca având un oarecare rol sau influență în tulburările de anxietate.

Factori psihologici – Traumele

Un aspect important este că frica se hrănește din experiențele noastre trecute, în special din traumele anterioare, din cunoștințe și din imaginație.

Atunci când trecem printr-o experiență dureroasă sau procesăm un mesaj traumatizant, căutăm în trecutul nostru pentru a găsi ce se potrivește cu cadrul nostru de referință, proiectând trecutul în prezent.

De multe ori, această proiecție este greșită, deoarece este influențată de modul în care am procesat evenimentele anterioare și de modul în care ne-am dezvoltat mecanismele de adaptare la acestea.

Așadar, în tulburările de anxietate, frica poate fi alimentată de interpretările noastre distorsionate ale realității și de modul în care ne raportăm noi înșine la mediul înconjurător.

Aceste interpretări sunt în mare parte influențate de experiențe dureroase din trecut, iar reacțiile noastre la aceste experiențe pot fi transpuse în viitor, alimentându-ne anxietatea.

Practic, emoția fricii în anxietate este rezultatul unei interacțiuni complexe între gândurile noastre, experiențele noastre trecute și percepțiile noastre despre viitor.

Este important să fim conștienți de aceste mecanisme și să căutăm modalități prin care să ne confruntăm cu frica și să o gestionăm într-un mod sănătos și constructiv.

Anxietatea ca trăsătură

Acum probabil vă gândiți că există persoane care sunt pur și simplu anxioase de fel. Da, anxietatea poate fi și o trăsătură de personalitate.

Indivizii care au anxietatea ca trăsătură a personalității lor vor avea mereu tendința de a experimenta frecvent și intens anxietate, în diferite situații.

Persoanele cu această trăsătură pot fi mai predispuse să dezvolte tulburări anxioase, deoarece sunt mai sensibile la stres și la reacțiile lor emoționale în fața provocărilor sau amenințărilor percepute.

În cazul acestor indivizi, este necesară terapia de lungă durată, deoarece schimbările la nivelul personalității sunt unele dintre cele mai greu, dacă nu imposibil de obținut.

De asemenea, studiile au constatat că mamele care au anxietatea ca trăsătură pot transmite această predispoziție copiilor lor, crescând astfel probabilitatea ca aceștia să dezvolte tulburări de anxietate în timpul vieții lor.

Factori biologici

Biologia joacă un rol important în modul în care corpul și creierul nostru răspund la stres și amenințare.

Dezechilibrul neurotransmițătorilor, structura genetică și reactivitatea sistemului nervos pot influența predispoziția unei persoane către anxietate.

Întreaga industrie farmaceutică se bazează pe dezechilibrul chimic al neurotransmițătorilor în creier (cum ar fi serotonină, dopamină și norepinefrină), medicamentele compensând aceste substanțe.

Factori genetici

Există dovezi care sugerează că anxietatea poate avea o componentă genetică, iar persoanele cu istoric familial de tulburări de anxietate pot fi mai predispuse să dezvolte aceste condiții.

Factori circumstanțiali

Stresul cronic sau evenimentele de viață negative, cum ar fi pierderea unei persoane dragi, divorțul sau problemele financiare pot declanșa sau agrava simptomele anxietății.

Factori comportamentali și de mediu

Obiceiurile și comportamentele individuale, cum ar fi consumul excesiv de cofeină sau alcool, lipsa somnului, un stil de viață sedentar sau evitarea anumitor situații pot contribui, de asemenea, la dezvoltarea și menținerea anxietății.

Simptome ale anxietății

Iată o listă cuprinzătoare cu simptome ale anxietății:

1. Simptome fizice:
   • Palpitații sau bătăi rapide ale inimii
   • Respirație rapidă sau dificultăți de respirație
   • Transpirație excesivă
   • Tremurături sau senzație de tremur în corp
   • Greață sau disconfort abdominal
   • Tensiune musculară sau dureri musculare
   • Amorțeală sau furnicături în corp
   • Stare de rău sau amețeli
   • Tulburări de somn, inclusiv insomnie sau somn agitat
2. Simptome cognitive:
   • Gânduri constante de neliniște sau teamă
   • Anticiparea evenimentelor negative sau catastrofice
   • Dificultăți de concentrare sau memorie încețoșată
   • Hipervigilență sau sentimentul că ceva rău se va întâmpla
   • Percepție distorsionată a pericolelor sau a amenințărilor
3. Simptome emoționale:
   • Sentimente intense de teamă sau panică
   • Nervozitate sau iritabilitate excesivă
   • Stare de agitație sau neliniște constantă
   • Aversiune sau teamă de anumite situații sau obiecte
   • Sentimente de neputință sau că nu poți face față
   • Stres excesiv sau suprasolicitare emoțională
4. Simptome comportamentale:
   • Evitarea anumitor situații sau activități care declanșează anxietatea
   • Nevoia constantă de asigurare sau reasigurare din partea altora
   • Comportamente repetitive sau ritualuri de siguranță
   • Consum excesiv de alcool, droguri sau alte substanțe pentru a face față anxietății
   • Izolare socială sau retragere din activități sociale obișnuite

Tratament pentru anxietate

Tratarea anxietății este un proces lungă durată care poate implica diferite opțiuni.

De regulă, rezultatele cele mai bune și fără recidive au loc atunci când clientul încearcă diferite abordări concomitent și combinate cu multă grijă de sine.

Tratament medicamentos

Medicamentele pentru gestionarea simptomelor de anxietate pot fi prescrise de un medic psihiatru.

Acestea pot include anxiolitice, antidepresive sau beta-blocante, în funcție de natura și severitatea anxietății.

Este important să discuți cu medicul tău de familie sau psihiatrul despre opțiunile disponibile și despre efectele secundare.

Din păcate, în România, probabil mai mult decât în occident, există încă o stigmatizare în jurul tratamentelor medicamentoase psihiatrice. Chiar și în tratarea anxietății, oamenii ezită să caute ajutor medical, psihiatric sau psihologic de teama etichetării sau a judecății celor din jur.

Sper ca în curând și noile generații să nu mai aibă aceste preconcepții legate de tratamentul psihiatric, deoarece lipsa tratării tulburărilor afective doar  adâncește problemele și adesea duc la suicid.

Psihoterapie

Psihoterapia este elementul central în tratarea anxietății.

În timp ce tratamentul medicamentos tratează simptomele sau ajută ca funcționarea individul să se stabilizeze cât de cât, psihoterapia merge la rădăcina problemelor și cauzelor care întrețin anxietatea.

Ședințele de terapie presupun o relație stânsă de cooperare între client și psihoterapeut, unde se lucrează pentru a identifica gândurile, credințele și comportamentele care contribuie la starea de anxietate.

În timp ce unii terapeuți sunt mai orientați către o gestionare mai practică a simptomelor și abordează direct problematicile de viață ale individului, alții oferă un mediu foarte cald de suport și susținere, abordând rădăcinile anxietății graduat și delicat. Doar încercând ai să poți afla ce abordare și ce psihoterapeut ți se potrivește mai bine.

Așa spusă „talk therapie” adică terapia prin vorbit ajută pe oricine cu probleme de anxietate, indiferent de orientarea terapeutică.

Pe lângă aceasta, este necesar ca clientul să își asume un rol activ în propria vindecare, să fie sincer, să se deschidă și să vrea cu adevărat să își schimbe viața.

Psihoterapia te poate ajuta să devii mai conștient de emoțiile tale și să înțelegi mai bine reacțiile tale la diverse situații.

Prin eliberarea emoțiilor reprimate și învățarea să faci față necunoscutului, vei deveni treptat mai confortabil în propriul tău piele și în situațiile care te provoacă anxietate.

Tehnici de relaxare pentru reducerea stărilor de anxietate

Există mai multe tehnici de relaxare pe care le poți folosi pentru a reduce simptomele de anxietate. Printre acestea se numără:

• Respirația profundă

Respiră adânc și încet pentru a-ți calma sistemul nervos și a reduce anxietatea.

• Meditația

Practica meditației poate îmbunătăți capacitatea ta de a rămâne prezent și de a gestiona gândurile și emoțiile negative. Caută meditații ghidate pe Youtube sau orice platformă de acest fel

• Yoga

Yoga combină mișcarea fizică cu tehnicile de respirație și meditație, oferind beneficii semnificative pentru sănătatea mintală și emoțională.

• Exercițiile de relaxare musculară progresivă

Acestea costau în relaxarea treptată a diferitelor grupe musculare, contribuind la reducerea tensiunii și a anxietății. Se pot găsi tot pe Youtube sau platforme online.

Nu există o soluție unică pentru toată lumea, așa că este important să încerci diverse tehnici și să descoperi ce funcționează cel mai bine pentru tine.

Poți căuta resurse online, poți solicita recomandări de la terapeutul tău sau te poți orienta către  multitudinea de terapii alternative care au apărut pe piața românească.

Impactul anxietății asupra vieții personale și profesionale

Studiile au arătat că anxietatea poate avea un impact semnificativ asupra vieții personale și profesionale a unei persoane.

În plan personal, anxietatea poate afecta relațiile interpersonale, calitatea somnului, stima de sine și capacitatea de a se bucura de viață.

În plan profesional, anxietatea poate duce la dificultăți în concentrare, dificultăți în luarea deciziilor, performanță scăzută la locul de muncă și chiar absenteism.

Mai mult decât atât, anxietatea netratată poate avea consecințe negative pe termen lung asupra sănătății fizice și emoționale a individului. Este important să se recunoască impactul anxietății și să se caute sprijin terapeutic.

Metode de gestionare a anxietății

Anxietatea poate fi o provocare constantă în viața multora, dar nu trebuie să o lași să te conducă.

Mai departe îți voi prezenta niște strategii care țin de îngrijirea de sine și pot fi extrem de eficiente. Chiar dacă terapia și tratamentul medicamentos dau rezultate foarte bune, este necesar ca și tu să ai propria ta parte de muncă și efort în vindecarea unei tulburări de anxietate.

Îngrijirea de sine te poate ajuta să simți că deții mai mult control asupra vieții tale și că te poți bucura de viață, în ciuda provocărilor.

Exerciții fizice

Activitatea fizică regulată poate fi un instrument puternic în gestionarea anxietății.

Exercițiile fizice eliberează endorfinele, neurotransmițătorii responsabili pentru îmbunătățirea stării de spirit și reducerea stresului. Ele pot liniști gândurile și ajută la eliberarea tensiunii mușchilor și a energiilor stagnante.

Chiar și o plimbare scurtă sau o sesiune de stretching poate face minuni pentru a calma mintea și a reduce nivelul de anxietate.

Exerciții de respirație-meditație

Exercițiile de respirație și meditație sunt esențiale pentru a aduce liniște și calm în momentele de anxietate.

Prin concentrarea atenției asupra respirației și a prezentului, putem întrerupe ciclul gândurilor negative și putem readuce echilibrul emoțional.

Recomand să alocați câteva minute în fiecare zi pentru a vă relaxa și a medita, fie că este vorba de o meditație ghidată sau doar de concentrarea pe respirație pentru câteva momente de liniște.

În timpul atacurilor de panică, exercițiile de respirație devin cheia pentru calmare.

În cazul anxietății, respirațiile trebuie să fie mai lungi și profunde, folosind întreaga diafragmă.

Imaginează-ți că, odată cu fiecare expirație, eliberezi toată energia negativă și tot ceea ce este stagnant, iar cu fiecare inspirație, absorbi o doză de energie pozitivă, menită să vindece fiecare celulă a corpului tău.

În timpul exercițiilor de respirație, este important să nu ai niciun fel de gând, concentrându-te exclusiv pe respirația ta, pe felul în care aerul circulă în corpul tău și cum se simte corpul tău.

Încearcă să nu judeci, ci doar să fii curios de felul în care fiecare respirație îți schimbă senzațiile în corp.

De regulă, se recomandă să încerci să faci cel puțin 10 respirații consecutive dimineața sau seara, fără să te gândești la nimic altceva, ci doar să te concentrezi pe corpul tău.

La început, s-ar putea să reușești să faci doar 3 respirații consecutive fără să-ți abați atenția în altă parte, însă poți relua numărătoarea. Cu timpul, vei ajunge la 10 respirații și, dacă ai răbdarea să practici în mod constant, este foarte posibil să scapi de orice tulburare de anxietate.

Dietă sănătoasă

Nutriția joacă un rol crucial în sănătatea noastră mintală și emoțională.

Consumul regulat de alimente sănătoase, bogate în nutrienți, și evitarea alimentelor procesate și bogate în zahăr poate contribui semnificativ la menținerea unui echilibru emoțional și la reducerea simptomelor anxietății.

Este important să ne asigurăm că dieta noastră cuprinde suficiente fructe, legume, proteine și grăsimi sănătoase, pentru a ne sprijini sănătatea mintală și emoțională.

Personal, cred că este esențial să ne orientăm către o dietă cu un consum redus de carne, deoarece aceasta poate conține energia suferinței și a panicii. Animalele, înainte de a fi sacrificate, eliberează anumiți hormoni care se transmit în produsele de carne și ne pot influența starea emoțională.

De exemplu, cunosc persoane care, dacă consumă carne la cină, experimentează coșmaruri în timpul nopții.

Recomandarea mea este să experimentezi și să simți ce dietă funcționează cel mai bine pentru tine. Fiecare individ este unic, iar necesitățile nutriționale pot varia în funcție de fiecare persoană.

Limitarea consumului de cofeină și alcool

Cofeina și alcoolul pot agrava simptomele anxietății și pot amplifica senzația de neliniște și agitație.

Încearcă să limitezi consumul acestor substanțe sau să le eviți în totalitate, pentru a reduce riscul de exacerbare a anxietății și pentru a-ți putea menține starea de bine emoțională.

Somn suficient

Fă-ți o prioritate pentru rutina de seară și un somn odihnitor dacă-ți dorești o stare de spirit calmă.

Somnul este crucial pentru gestionarea anxietății și pentru menținerea echilibrului mintal și emoțional.

Asigură-te că îți acorzi suficient timp pentru odihnă și că respecți un program regulat de somn.

Evită activitățile stimulante înainte de culcare sau tehnologia (social media, televizorul) și creează-ți un mediu de dormit liniștit și relaxant, pentru a te ajuta să adormi mai ușor și să te odihnești complet.

Nu lăsa anxietatea să-ți controleze viața; caută sprijin și adoptă strategii sănătoase de gestionare a acesteia.

Nu ezita să ceri ajutor atunci când simți că anxietatea îți afectează viața! Contactează-mă pentru a face o programare și haide să găsim împreună soluțiile potrivite pentru tine!

În final, îți amintesc că frica și alte emoții intense sunt parte integrantă a ființei umane, iar gestionarea lor adecvată îți poate aduce echilibru și împlinire în viață.

Contactează-mă acum pentru a porni în călătoria ta către o stare de bine!

Referințe bibliografice:

1. Organizația Mondială a sănătății: https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/anxiety-disorders
2. DSM V (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders. American Psychiatric Association