Cuprins
Ce sunt fobiile?
Fobiile sunt reacții de frică intensă și disproporționată față de un obiect, o situație sau un context care, în realitate, nu reprezintă un pericol real. Această frică poate apărea brusc, chiar și doar la gândul că persoana s-ar putea confrunta cu acel stimul.
Pentru cei care trăiesc cu o fobie, teama nu este „doar în capul lor”. Este o reacție reală a corpului și a creierului, o formă de protecție care a devenit exagerată și care a rămas „activată” mult după ce amenințarea reală a trecut.
Tipuri de fobii
Fobiile se împart, în general, în trei mari categorii:
1. Fobii specifice – acestea implică un obiect clar sau o situație specifică, precum frica de înălțimi (acrofobie), frica de zbor (aviofobie), frica de animale (zoofobie), frica de sânge (hematofobie) sau frica de spații închise (claustrofobie).
2. Fobia socială – cunoscută și ca anxietate socială, se manifestă printr-o frică profundă de a fi judecat(ă) de ceilalți, de a greși în public sau de a fi umilit(ă). Poate duce la izolare, evitarea interacțiunilor și dificultăți în relații sau muncă.
3. Agorafobia – este frica de a fi în locuri din care ieșirea ar putea fi dificilă, precum mijloacele de transport în comun, centre comerciale sau spații deschise. Uneori, persoanele ajung să evite complet ieșitul din casă.
Totuși, tărâmul fobiilor devine din ce în ce mai extins și ele pot fi foarte variate. Orice fobie ai, sau cei din jurul tău, merită tratată cu importanță și ca ceva ce provoacă perturbare psihologică reală.
Cauzele apariției fobiilor
Cauzele fobiilor nu sunt întotdeauna evidente, dar cercetările arată că acestea pot apărea în urma:
– unei experiențe traumatice (de exemplu, un accident, o sperietură, un eveniment neașteptat),
– învățării indirecte (un părinte foarte anxios sau un martor la o reacție de panică),
– structurii de personalitate (persoanele mai sensibile sau anxioase sunt mai vulnerabile),
– contextului familial (un mediu imprevizibil sau lipsit de sprijin emoțional în copilărie).
Uneori, fobiile pot apărea fără un eveniment declanșator clar. Asta nu le face mai puțin reale.
Simptomele fobiilor

Simptomele pot varia de la ușoare la severe, dar printre cele mai frecvente se numără:
– anxietate intensă sau panică în prezența sau anticiparea obiectului/situației temute;
– bătăi rapide ale inimii, dificultăți de respirație, transpirație excesivă, amețeli;
– nevoia puternică de a evita complet situația respectivă;
– senzația că „nu mai poți gândi clar” în acele momente.
Frica devine copleșitoare și te împiedică să funcționezi normal în viața de zi cu zi.
Cum este pus diagnosticul (și ce înseamnă cu adevărat)
Conform DSM-5 (manualul de diagnostic al tulburărilor psihice), o fobie poate fi diagnosticată dacă:
– frica persistă mai mult de 6 luni;
– reacția este disproporționată față de pericolul real;
– persoana recunoaște că frica este irațională (dar nu o poate controla);
– evitarea sau anxietatea interferează semnificativ cu activitățile zilnice.
Este important de reținut: un diagnostic nu este o etichetă. Este un instrument de lucru. Nu ești fobia ta. Nu înseamnă că ești „defect(ă)”. Înseamnă doar că ai nevoie de sprijin pentru a-ți regăsi libertatea.
Când să ceri ajutor
Dacă simți că fobia te izolează, îți consumă energia, te face să eviți viața, să spui „nu” la lucruri care ți-ar plăcea… este momentul să cauți sprijin.
Ajutorul psihologic nu este un semn de slăbiciune. Este un act de curaj și grijă față de tine.
Până atunci îți las aici și un link către un tedtalk care explică de ce ne e frică de lucrurile nepotrivite.

Cum ajută EMDR în tratarea fobiilor
Aici aleg să vorbesc despre terapia EMDR pentru că este un tratament eficient împotriva fobiilor și pe care îl aplic frecvent cu majoritatea clienților mei, cu diferite afecțiuni și traume.
Terapia EMDR (Desensibilizare și Reprocesare prin Mișcări Oculare) este una dintre cele mai eficiente și blânde metode de lucru cu fobiile. Spre deosebire de alte metode de intervenție psihologice asupra fobiilor, aceasta nu este o metodă de expunere directă.
Ea funcționează prin reprocesarea experiențelor care au stat la baza fricii – chiar dacă nu îți amintești exact când a început totul. EMDR te ajută să „închizi bucla” în care mintea și corpul tău au rămas prinse.
Fără forțare, fără expunere directă, fără retraumatizare. Doar în ritmul tău, cu blândețe și siguranță.
În cadrul ședințelor, lucrăm împreună pentru a:
– identifica sursa fricii;
– schimba convingerile negative asociate;
– instala senzații și gânduri de siguranță;
– simți eliberarea în corp, nu doar în minte.
Multe persoane simt o ușurare semnificativă după doar câteva sesiuni.
Dacă vrei să citești mai multe despre terapia EMDR te îndem pe lângă pagina principală de pe acest site să citești și acest articol de aici de pe blog.
Se pot preveni fobiile?
Fobiile nu pot fi întotdeauna prevenite, dar putem reduce riscul lor de a apărea și de a perturba dacă:
- avem o relație sănătoasă cu propriile emoții;
- primim sprijin atunci când trăim evenimente stresante;
- învățăm cum să ne autoreglăm în fața fricii;
- nu ne rușinăm pentru reacțiile noastre.
Copiii crescuți într-un mediu în care frica este validată și conținută vor avea un sistem nervos mai rezilient.
Ce poți face chiar de azi
– Notează ce anume declanșează frica ta.
– Observă ce gânduri și senzații apar.
– Spune-ți că nu e vina ta.
– Permite-ți să fii blând(ă) cu tine.
– Ia în calcul o conversație cu un psiholog.
Frica nu e dușmanul. Este o parte din tine care cere să fie ascultată și înțeleasă.
Nu ești frica ta. Meriți să trăiești liber(ă)
Poate ai trăit cu frica asta atât de mult timp, încât a început să ți se pară că e parte din tine.
Dar adevărul e că tu ești mult mai mult decât o reacție. Tu ești o ființă completă, cu resurse, dorințe și puterea de a schimba ceva.
Dacă simți că e timpul să nu mai fugi de frică, ci să o întâlnești cu blândețe și vrei cu adevărat să schimbi ceva în viața ta, eu sunt aici să te însoțesc.
📍 Programează-te la linkul de mai jos pentru a avea o mini consultație gratuită sau scrie-mi un email la psiholog@denisaholl.ro și să vedem dacă putem lucra împreună.
Denisa Alexandra Holl, psiholog clinician în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială, psihoterapeut și autor, pasionată de explorarea sănătății mintale, corporale și spirituale.
De la începutul carierei, m-am dedicat mediului clinic, lucrând cu pacienți vârstnici, persoane incapacitate de boală fizică sau psihică sau pacienți cu afecțiuni terminale precum Alzheimer sau cancer. De asemenea, lucrez cu persoane care se confruntă cu tulburări psihice severe, precum schizofrenia și tulburările de personalitate, dar și cu oameni impactați sever de traumă sau fobii.
În cabinetul meu privat, îmi place să ghidez tinerii în momente de tranziție, ajutându-i să își gestioneze emoțiile, stresul și să își construiască relații sănătoase și cariere împlinite.
Pe blog împărtășesc resurse și sfaturi din psihologia modernă, ghidându-te pe drumul către echilibru și bunăstare.
