Emoții neauzite

Cum te poate afecta reprimarea lor

Într-un univers emoțional vast, să navighezi printre trăiri intense și adesea contradictorii poate părea o provocare formidabilă.

În existența noastră, emoțiile reprezintă limbajul esențial al sufletului.

În acest articol vom descifra alfabetul emoțiilor evidențiind rolurile lor, de asemenea aducând înțelegere și compasiune față de propriile trăiri. Vom descoperi cum încărcătura energetică a emoțiilor poate fi direcționată către echilibru și vom înțelege de ce uneori acestea devin copleșitoare.

Ce sunt, de fapt, emoțiile?

Emoțiile = Energie în mișcare

Emoțiile sunt energie pură, forțe vitale care ne influențează comportamentul. Omul nu este o ființă doar rațională, ci și emoțională și spirituală.

Emoțiile nu sunt neapărat negative sau pozitive, ci mai degrabă ele capătă conotația pe care le-o atribuie fiecare individ. Astfel, paleta emoțiilor devine foarte largă și nuanțată, în funcție de experiențele unice ale fiecărui individ.

Emoțiile devin stresante atunci când nu avem mecanisme sănătoase prin care să le gestionăm, transformându-se în ceea ce creierul și corpul resimt ca stres.

În practica mea din cabinet eu mă întorc mereu la cele patru emoții de bază: furia, tristețea, bucuria și frica. De ele depind fericirea, relațiile cu cei din jur și sănătatea noastră. Aceste patru emoții sunt, de regulă, suficiente pentru a dezvălui adevăruri profunde despre impactul experiențelor din primii ani de viață.

De la aceste emoții fundamentale pot izvorî sentimente profunde precum rușinea, dezamăgirea, vinovăția, gelozia, mândria, anxietatea și altele. Aceste trăiri intense apar ca răspuns la emoțiile primare și marchează cu siguranță viața oamenilor. De obicei, acestea sunt dificil de controlat doar prin rațiune. Emoțiile, alături de alte procese psihice cum ar fi gândirea sau percepția, contribuie la formarea tiparelor comportamentale încă din primii ani de viață.

Pentru a trăi o viață bogată și prosperă, echilibrul acestor patru emoții fundamentale este crucial.

Deși studiul emoțiilor a devenit mai complex în ultimii ani, există încă psihologi care confundă emoțiile cu instinctele sau impulsurile primare. Aceștia acordă o importanță mai mare gândirii în comparație cu afectivitatea. Cu toate acestea, consider că emoțiile ne oferă indicii despre locul în care mai avem de lucrat în evoluția noastră ca ființe umane.

Perspectiva mea este că emoțiile nu trebuie neapărat controlate, ci trăite fără a bloca experiențele. Fiind energie pură, emoțiile sunt dinamice și într-o continuă transformare, la fel ca fiecare celulă din corpul nostru, care se regenerează constant atât timp cât nu există blocaje în acest ciclu.

Blocând emoțiile, ne limităm accesul la bogăția experiențelor sentimentale, fie ele pozitive sau inconfortabile pentru psihic. Ceea ce ne poate motiva să nu ne blocăm aceste experiențe, conștient sau inconștient, este acceptarea că totul se află într-o continuă schimbare; nimic nu este permanent. Mintea ne joacă feste atunci când confundăm efemerul cu permanentul. De fapt, experiențele noastre sunt fluide și pline de surprize.

De exemplu, atunci când ne începem ziua prost, avem tendința să credem că totul ne va merge prost.

În momente de depresie sau anxietate, e posibil să simțim că aceste stări vor persista. Copleșiți de emoții și marcați de ideea greșită că ele nu vor mai dispărea, există nenumărate momente în viață când rămânem prizonierii propriilor noastre trăiri și nu vedem luminița de la capătul tunelului sau soluțiile pentru a depăși anumite situații.

Această credință întreține mult din suferința umană și ne împiedică să ne trăim emoțiile într-un mod autentic și liber.

Din proprie experiență, prin tehnici meditative și spirituale, pot confirma că a fost extrem de eliberator să asimilez ideea că atât realitatea exterioară, cât și trăirile mele interne sunt într-o continuă schimbare și curg dintr-una în alta atunci când le permit.

Și la clienții mei observ adesea că este foarte reconfortant pentru ei când le explic acest aspect și le subliniez că nicio suferință nu va dura pentru totdeauna. Oferindu-le această perspectivă, îi încurajez să exploreze și să își trăiască emoțiile într-un mod autentic și liber, știind că schimbarea și vindecarea sunt posibile.

Impactul emoțiilor asupra comportamentului

Emoțiile sunt o componentă esențială a experienței umane și au un impact semnificativ asupra modului în care ne comportăm în diferite situații.

Multe răspunsuri comportamentale sunt inconștiente și propulsate de emoții, așadar relația dintre emoții și comportament este una foarte strânsă.

Răspunsuri comportamentale la emoții intense

  1. Luptă sau fugi

Emoții precum frica sau furia pot declanșa reacții instinctuale de tipul „luptă sau fugi”.

Aceste răspunsuri comportamentale, inițial dezvoltate pentru a gestiona situații periculoase, ne pot influența deciziile și relațiile în societatea modernă. Deși această abordare este esențială pentru supraviețuire, adesea ne afectează negativ în contextul actual.

Pericolele iminente pentru viața noastră sunt mai puțin comune în societatea contemporană, iar creierele noastre, evoluând mai lent, rămân adesea ancorate în moduri de reacție arhaice.

Astfel, sub impactul emoțiilor intense, creierul ne poate face să interpretăm evenimentele cotidiene ca fiind amenințări iminente, alimentând stresul constant și anticiparea negativă.

  1. Evitarea și retragerea socială

Emoțiile precum anxietatea sau rușinea pot determina oamenii să evite anumite situații sociale sau să se retragă în timpul interacțiunilor. Aceste comportamente pot afecta relațiile și pot limita oportunitățile de creștere personală.

Este absolut normal pentru creierul uman, aproape ca pe pilot automat, să refuze durerea și să caute plăcerea, orientându-se spre recompense imediate.

Totuși, realizările semnificative aduc adesea și emoții precum frustrarea și frica, parte integrantă a experienței umane. Acceptarea acestor emoții este crucială pentru a aborda evenimente semnificative în viață, cum ar fi interviuri de job sau întâlniri romantice. Evitând aceste experiențe pentru a evita disconfortul, individul renunță la oportunități importante și își compromite capacitatea de a experimenta fericirea și împlinirea.

Impactul emoțiilor reprimate asupra comportamentului

Psihicul uman are această capacitate de a respinge emoțiile pe care nu vrea să le trăiască, deoarece ar aduce prea mult disconfort.

Această atitudine, în care psihicul reprimă (respinge) anumite stări, gânduri sau comportamente care ar trezi emoții puternice se numește în psihologie activarea mecanismelor de apărare. Unele dintre cele mai întâlnite mecanisme de acest tip sunt negarea (refuzarea realității), umorul (respingerea tristeții), sublimarea (descărcarea emoțiilor neacceptate prin alte activități, de exemplu sport, sex), raționalizarea (găsirea explicațiilor sau a pretextelor pentru a evita rușinea sau respingerea spre exemplu), refularea (atribuirea sau proiectarea propriilor trăiri negative asupra altor persoane) și aceasta nu sunt toate.

Tocmai această tendință a psihicului de a evita emoțiile puternice, combinată cu lipsa unor mecanisme sănătoase de gestionare a emoțiilor poate da naștere unor comportamente ca următoarele:

Comportamente pasiv-agresive

Reprimarea emoțiilor intense poate duce la comportamente pasive-agresive, în care individul nu exprimă direct ceea ce simte, dar își manifestă nemulțumirea sau furia într-un mod indirect. Aceste comportamente pot afecta relațiile interpersonale și pot favoriza conflictul.

Depresia și retragerea socială

Emoțiile profunde, cum ar fi tristețea și descurajarea, pot duce la retragere socială și izolare. Persoanele afectate de depresie pot experimenta schimbări semnificative în comportamentul lor, inclusiv pierderea interesului pentru activități plăcute și interacțiuni sociale.

Dependenta și comportamentele compulsive

Emoțiile precum stresul sau anxietatea pot contribui la dezvoltarea dependențelor și comportamentelor compulsive, cum ar fi consumul de alimente în exces sau de substanțe. Aceste comportamente pot deveni mecanisme de adaptare nesănătoase la emoții dificile.

Psihicul oricărui om este deja expert în a fugi de emoțiile puternice și inconfortabile. Totuși, prețul pe care omul îl plătește în acest caz este, după cum vedeți, destul de mare. Emoțiile se cer auzite și chiar dacă pentru moment sunt împinse în inconștient, ele sunt înmagazinate în corp. Acest lucru înseamnă că orice emoție pe care refuzi să o trăiești și să stai cu ea, poate veni înapoi sub alte forme, mult mai agresive sau neașteptate.

Impactul emoțiilor reprimate asupra sănătății

Emoțiile reprimate pot juca un rol semnificativ în sănătatea noastră, putând contribui la apariția sau exacerbarea anumitor afecțiuni psihosomatice. Iată câteva exemple:

  1. Ulcer gastric sau duodenal: Stresul și anxietatea pot contribui la apariția acestuia. Emoțiile reprimate, cum ar fi furia sau frustrarea, pot duce la acumularea de tensiune internă și pot afecta sistemul digestiv
  2. Astm: Emoțiile refulate, precum frica sau tristețea, pot avea impact asupra sistemului respirator. Astmul poate fi exacerbat de stres și anxietate, iar reprimarea emoțiilor intense poate agrava simptomele.
  3. Dureri de spate: Tensiunea emoțională și stresul pot contribui la apariția durerilor de spate. Emoțiile reprimate, în special cele legate de frustrare sau resentimente, pot afecta postura și tensiunea musculară, contribuind la disconfortul din zona spatelui.
  4. Hipertensiune arterială: Stresul și emoțiile intense pot avea un impact negativ asupra tensiunii arteriale. Reprimarea emoțională constantă poate duce la creșterea tensiunii arteriale și la apariția hipertensiunii.
  5. Migrene: Stresul și suprimarea emoțiilor pot fi factori declanșatori pentru migrene. Persoanele care își reprimă furia sau anxietatea pot experimenta dureri de cap recurente.
  6. Boli gastrointestinale: Emoțiile intense nerezolvate pot contribui la tulburări gastrointestinale, cum ar fi sindromul intestinului iritabil (SIB) sau colita ulcerativă.
  7. Boli autoimune: Există cercetări care sugerează că stresul și reprimarea emoțională pot juca un rol în declanșarea sau exacerbarea bolilor autoimune, cum ar fi lupusul sau artrita reumatoidă.

Emoții reprimate și afecțiuni dermatologice

Emoțiile negative pot influența sistemul imunitar, iar acesta poate reacționa prin declanșarea unor reacții inflamatorii în piele. Acest fenomen poate contribui la dezvoltarea sau agravarea bolilor de piele. Înțelegerea modului în care stresul afectează răspunsurile imunitare ale organismului este crucială pentru abordarea comprehensivă a bolilor de piele în ce privește psihosomatica.

Bazându-mă pe experiența mea atât profesională cât și personală, afirm cu convingere că afecțiunile dermatologice sunt strâns legate de emoțiile reprimate.

Deși încă se desfășoară cercetări pentru colectarea datelor științifice care să confirme această conexiune directă, este evident că bolile de piele pot fi influențate sau accentuate de factorii emoționali, precum stresul și reprimarea emoțiilor.

  1. Dermatita atopică (eczema): Această afecțiune provoacă mâncărimi intense, înroșirea și inflamarea pielii. Stresul și anxietatea pot agrava simptomele și pot contribui la recurența episoadelor de dermatită atopică.
  2. Urticarie: Este o reacție alergică ce produce umflături roșii sau pete pe piele, însoțite de mâncărime intensă. Stresul și anxietatea pot fi factori declanșatori sau pot agrava urticaria la anumite persoane.

Dermatita atopică și urticaria sunt două afecțiuni de piele sensibile la factorii emoționali. Persoanele care suferă de stres cronic sau își reprimă emoțiile pot experimenta exacerbări ale simptomelor, cum ar fi mâncărimea intensă și erupțiile cutanate asociate. În acest context, gestionarea adecvată a stresului devine esențială pentru controlul acestor afecțiuni.

  1. Acneea: Deși acneea are, în general, o cauză predominant hormonală, stresul poate contribui la agravarea acneei. Persoanele care tind să-și reprime emoțiile pot experimenta o agravare a simptomelor acneei.
  2. Lichenul plan: Această afecțiune se manifestă prin leziuni plane, purpurii sau albe, care pot apărea pe piele, mucoase sau unghii. Stresul și factorii emoționali pot juca un rol în apariția sau exacerbarea lichenului plan.
  3. Vitiligo: Este o afecțiune caracterizată prin depigmentarea pielii, rezultând pete albe, lipsite de culoare. Stresul și traumele emoționale pot fi implicate în debutul sau progresul acestei boli la anumite persoane.
  4. Dermatita de contact: Reacțiile alergice la substanțe chimice sau alți iritanți pot fi exacerbate de stres și tensiune emoțională.
  5. Pemfigus: Este o boală autoimună care afectează pielea și membranele mucoase, provocând formarea de bășici și ulcere. Stresul poate contribui la activarea sau agravarea simptomelor la persoanele cu pemfigus.
  6. Psoriazisul: O expresie a stresului interior, psoriazisul, o boală cronică de piele, este adesea asociat cu stresul și anxietatea. Cercetările sugerează că emoțiile intense reprimate, precum furia și frustrarea, pot declanșa sau agrava simptomele psoriazisului. Mecanismele precise prin care stresul afectează această afecțiune nu sunt încă pe deplin înțelese, dar există dovezi clare că gestionarea emoțiilor poate avea un impact semnificativ asupra evoluției psoriazisului.

Cum am putea să ne trăim emoțiile într-un mod sănătos?

Universul emoțiilor este foarte vast, însă un studiu amănunțit asupra lor poate genera și mai multă confuzie și distanțare de ele.

Emoțiile nu locuiesc în minte, ci în corpul nostru.

Este esențial să înțelegem că emoțiile sunt pure și se simt la nivel energetic. Pentru a intra în contact cu ele, trebuie să coborâm din minte în corp, într-o manieră relativ similară cu situațiile în care furia ne încălzește tot corpul sau frica și rușinea ne blochează cuvintele.

În cabinetul meu, când întreb un client cum se simte, răspunsurile pe care le primesc se referă adesea la gânduri despre experiența trăită. Simțirea emoțiilor se aseamănă cu antrenarea unui mușchi, necesită practică conștientă de conectare cu corpul, dar și psihoeducație.

Astfel, atunci când începem să emitem raționamente despre emoții, de fapt ne deconectăm de ele.

Așadar, atunci când discutăm despre emoții, mai sănătos este să îți îndrepți atenția spre corpul tău doar pentru a simți și a te conecta la el, lăsând gândurile și judecățile în plan secundar.

Din nou, emoțiile locuiesc în corp, nu în minte. Pentru a fi în corp, avem nevoie de simțire, nu de gânduri.

Creierul interpretează experiența, dar nu poate simți emoția. Exersând această capacitate de a sta cu emoțiile noastre și de a le simți în corp, putem pune deoparte într-o manieră blândă gândurile negative, obsesive și ruminațiile care ne întunecă deciziile.

Nevoia sufletului este adesea foarte inaccesibilă minții conștiente, care are mai degrabă tendința de a rumina (overthinking) și de a da o conotație negativă trăirilor noastre. Tocmai de aceea consider că doar prin emoții putem ajunge la nevoile sufletului nostru sau ale Eului nostru superior.

Așadar, este de preferat să lucrăm cu corpul și simțurile noastre în viața de zi cu zi și în terapie, nu doar cu procesele cognitive sau cu mintea rațională.

Încercarea de a fi prezent în corp pentru doar 5 minute, concentrându-te pe respirație și corp, este una dintre cele mai benefice practici pe care le poți include în rutina ta zilnică.

Emoțiile reprezintă calea către inimă și Eul nostru superior.

Alte motive pentru care ar trebui să petrecem mai puțin timp în mintea noastră?

În comparație cu emoțiile pure, mintea este influențată de o multitudine de factori externi, cum ar fi societatea sau proiecțiile altora. Mintea este predispusă să formuleze concluzii bazate pe experiențele anterioare, inclusiv traume, convingeri sau credințe formate la vârste foarte fragede, când gândirea încă nu era complet dezvoltată.

Emoțiile, în schimb, dețin adevărul pur și unic pentru fiecare individ. Ele sunt conectate la Univers, la Sursă și conțin Adevărul Pur, ghidându-ne în luarea deciziilor atunci când știm să le înțelegem și să le acceptăm.

Intuiția reprezintă doar o mică manifestare a acestei realități. Corpul nostru nu minte niciodată și ne aproprie de adevărul unic personal.

Prin urmare, îți recomand să te conectezi frecvent la corpul tău și să îți iei propria temperatură emoțională pentru a înțelege mai bine semnalele tale interioare. Cum se simte corpul tău atunci când te gândești la un anumit aspect din viața ta? Ce încearcă el să îți transmită?

Ca o concluzie, să reținem explorarea și înțelegerea emoțiilor reprezintă un aspect esențial al călătoriei noastre către evoluție și echilibru interior.

Prin celebrarea autenticității și a conștientizării emoționale, deschidem uși către o viață mai bogată sentimental, dar și mai împlinită.

Dacă subiectul emoțiilor neprocesate este ceva la care mai ai de lucrat și vrei să înțelegi cum să le întâmpini mai bine, îți recomand să o urmărești pe doamna Dr. Tracey Marks în acest video. Pe canalul ei de Youtube poți găsi mai multe resurse despre regularea emoțiilor

Dacă simți că aces t demers către gestionarea emoțiilor și eliberarea potențialului tău interior ți-ar putea fi benefic, te invit să explorăm această călătorie împreună. Ca terapeut online, sunt aici să-ți ofer sprijin și să te ghidez către echilibru și sănătate emoțională.

Poți să planifici o întâlnire de cunoaștere gratuită oricând, online, pentru a discuta mai în detaliu despre nevoile și obiectivele tale individuale. Împreună, putem construi un parcurs personalizat către o viață în care emoțiile tale îți devin aliați, nu adversari.

Te invit să îți oferi această oportunitate de a te descoperi și de a crește în armonie cu tine și cu lumea din jur.