Empatia este un subiect care se bucură de multă atenție în ultima vreme.
Popularitatea termenului „empatie” dă dovadă că la nivel global, oamenii se deschid tot mai mult experiențelor emoționale.
Fie că ne vine în mod natural sau nu să empatizăm cu ceilalți, empatia este o abilitate pe care o poți învăța și îți poate îmbunătății relațiile cu ceilalți.
Ce este empatia?

„Să auzi cu urechile celuilalt, să vezi cu ochii lui, să simți cu inima lui” – Alfred Adle
Încă nu pot găsi o definiție care să descrie mai clar ce este empatia. Vorbele lui Alfred Adler au stat cu mine de pe când am făcut formarea mea ca psihoterapeut în orientarea adleriană unde am învățat despre importanța empatiei nu doar în procesul terapeutic ci în orice fel de relaționare.
El însă a numit această caracteristică pe vremea aceea „interes social” și considera că este elementul central nu doar pentru a avea relații sănătoase ci și barometrul sănătății mintale.
Chiar dacă de atunci au trecut aproximativ 100 de ani, nu pot decât să fiu întru totul de acord cu el.
Termenul „empathy” a fost introdus de psihologii englezi abia în anul 1908 din nevoia de a traduce termenul german „Einfühlung”, ce însemnă mot à mot „în simțire”.
Empatia este un mod de cunoaștere intuitiv a unui altul, care se bazează pe a împărtăși și chiar de a resimți sentimentele unui altul.
Empatia implică deschidere spre a experimenta și a dori să înțelegi perspectiva celuilalt.
Empatia constă în reacții emoționale stârnite de starea sau comportamentul unui altul și în general provoacă o stare de înțelegere și acceptare.
Empatia presupune sentimentul acesta de contopire, de simțire a tot ceea ce este împrejurul nostru.
De ce este importantă empatia?
Empatia îmbunătățește calitatea relațiilor

Cu cât reușim mai bine să ne punem în pielea celuilalt cu atât putem crea conexiuni mai puternice și sănătoase. Relațiile sociale sănătoase sunt antidotul tulburărilor mintale.
Cu toții avem această nevoie de a aparține, de a avea un loc lângă cineva, de a fi incluși. Empatia este o modalitate de a arăta cuiva nu doar că îl înțelegi, dar și că nu este singur.
Noi oamenii avem nevoie chiar și la vârsta adultă să fim validați, avem nevoie ca sentimentele noastre să fie văzute, auzite și acceptate. Este ceva normal iar societatea noastră are nevoie să înțeleagă acest aspect pentru a avea relații mai armonioase.
Empatia ajută la crearea unui mediu de muncă plăcut
Empatia poate facilita comunicarea dintre membrii unei echipe.
Aceasta este necesară pentru o bună colaborare și pentru a duce la bun final sarcinile complexe. Înțelegându-se unii pe alții, membrii unei echipe nu doar că își pot oferi sprijin unii altora dar pot crește eficiența muncii.
Moralul unei echipe este deosebit de important pentru ca acea echipă să aibe rezultate bune iar empatia poate juca un rol crucial.
Empatia poate transforma o societate întreagă
Mediul european de astăzi este foarte diversificat. Granițele Europei fuzionează din ce în ce mai mult ceea ce ne pune pe noi toți la testul toleranței și acceptări diversității culturale.
România a fost dintotdeauna o țară care a cuprins diversitate culturală, multe minorități avându-și locul aici.
Fără empatie nu vom putea niciodată să ne înțelegem semenii.
Fiecare popor are istoria lui, dar în timp ce nu putem învăța istoria tuturor putem empatiza cu durerile lor. Oameni din Europa de astăzi manifestă o diversitate multiculturală de credințe, uneori diametral opuse.
Fără a fi necesar să adoptăm credințele unii altora pentru a avea armonie, putem doar înțelege și accepta diversitatea. Empatizăm tocmai prin a înțelege că experiențele altora de viață îi marchează într-un fel sau altul.
Empatia poate contribui către o planetă mai bună

Susan Lanzoni explorează evoluția conceptului de empatie în cartea ei despre istoria empatiei, arătând cum aceasta a fost inițial legată de obiectele de artă și natură, înainte de a fi aplicată în înțelegerea emoțiilor umane.
Lansoni subliniază că, în anii 1920, empatia era descrisă ca abilitatea de a „simți în” forme și obiecte, proiectând propriile sentimente și mișcări interioare în liniile abstracte sau peisajele naturale.
Această perspectivă estetică a empatiei permitea oamenilor să se contopească cu obiectele de contemplare, animându-le cu propriile trăiri.
Așadar, aș putea spune că un om capabil de empatie nu doar că îi înțelege pe cei din jur mai bine dar poate și trăiește arta mai profund și simte o legătură cu natura.
Pe măsură ce psihologia a evoluat, empatia a început să fie aplicată în relațiile interpersonale, ajutând la înțelegerea emoțiilor altora prin proiectarea propriilor sentimente.
Empatia este acum un instrument de înțelegere interpersonală, experimentată și testată de psihologi.
Cu toate acestea, Lanzoni sugerează că reîntoarcerea la această formă timpurie de empatie estetică, pe care o numește „eco-empatie,” ar putea îmbogăți modul în care percepem și ne conectăm cu lumea naturală, oferind nu doar o apreciere estetică, ci și un impuls de a proteja mediul înconjurător.
Această viziune ne face să conștientizăm la un nivel mai profund legătura noastră cu natura, sugerând că empatia ar putea juca un rol crucial în eforturile de conservare a planetei noastre.
Tipuri comune de empatie

Cât de interesant că avem mai multe tipuri de empatie și așadar ne putem alege, în funcție de preferințe!
Dacă ești de regulă, tipul rațional probabil empatia cognitivă îți va veni mai ușor de manifestat sau dacă ești genul emoțional îți este ușor să simți ceea ce simt și ceilalți.
Unora le va veni mai ușor să înțeleagă mai bine cum gândește un altul, altora ce simte, iar alții poate vor fi capabili de a manifesta compasiune și sprijin.
- Empatia cognitivă
Empatia cognitivă se referă la abilitatea de a înțelege și a anticipa gândurile și perspectivele altor persoane. Acest tip de empatie implică mai mult un proces mental decât unul emoțional. Persoanele cu o empatie cognitivă puternică sunt capabile să se pună în locul celorlalți din punct de vedere intelectual și să vadă lucrurile din perspectiva acestora.
Așadar, chiar dacă nu te consideri o persoană emoțională poți manifesta empatie.
Caracteristici principale:
- Înțelegerea perspectivei: capacitatea de a înțelege punctele de vedere și gândurile altor persoane fără a fi neapărat implicat emoțional.
- Anticiparea reacțiilor: abilitatea de a prezice cum ar putea reacționa ceilalți într-o anumită situație.
- Comunicare eficientă: facilitarea unei comunicări mai clare și mai eficace prin înțelegerea modului în care ceilalți percep informațiile și situațiile.
Exemple de utilizare:
- În mediul profesional, liderii și managerii folosesc empatia cognitivă pentru a înțelege nevoile și preocupările echipelor lor, ceea ce duce la o mai bună coordonare și luare a deciziilor.
- În domeniul educației, profesorii se folosesc de empatia cognitivă pentru a înțelege dificultățile și stilurile de învățare ale elevilor lor, adaptând astfel metodele de predare.
2. Empatia Emoțională
Empatia emoțională este abilitatea de a simți emoțiile altor persoane ca și cum ar fi ale tale. Acest tip de empatie implică o conectare emoțională profundă și permite o înțelegere intuitivă a stărilor emoționale ale celorlalți.
Caracteristici principale:
- Conectare emoțională: Simțirea emoțiilor celorlalți, cum ar fi tristețea, bucuria sau durerea.
- Reacție afectivă: Răspunsul emoțional la stările celorlalți, ceea ce poate include lacrimi în fața tristeții altcuiva sau zâmbete la bucuria altuia.
- Suport afectiv: Oferirea de sprijin emoțional autentic și autenticitate în relațiile interpersonale.
Exemple de utilizare:
- În relațiile personale, empatia emoțională ajută la consolidarea legăturilor și la crearea unor relații profunde și semnificative.
- În profesiile de ajutor, cum ar fi asistența socială sau consilierea, empatia emoțională permite profesioniștilor să ofere sprijin autentic și să înțeleagă cu adevărat experiențele clienților lor.
3. Empatia Compasională
Empatia compasională combină elementele empatiei cognitive și emoționale, adăugând un impuls de a ajuta. Acest tip de empatie nu doar că permite înțelegerea și simțirea emoțiilor altor persoane, dar include și dorința de a le ameliora suferința sau de a le oferi sprijin.
Caracteristici principale:
- Dorinta de a ajuta: un impuls puternic de a acționa pentru a reduce suferința celorlalți.
- Acțiune proactivă: inițierea de măsuri concrete pentru a oferi sprijin sau ajutor.
- Altruism: dorința de a-i ajuta pe ceilalți necondiționat.
Caracteristicile persoanelor empatice

- O persoană empatică este caracterizată printr-o sensibilitate profundă la emoțiile și stările celor din jurul său. Aceasta abilitate de a înțelege și a simți ce trăiesc ceilalți face ca persoana empatică să devină un prieten de încredere, un coleg bun și un membru respectat al unei comunități.
- O persoană empatică știe să asculte. Ea nu doar aude, ci știe să acorde întreaga atenție interlocutorului. Ea menține contactul vizual, face pauze pentru a permite celuilalt să vorbească și nu întrerupe. Aceste persoane adresează întrebări deschise și confirmă înțelegerea prin reflectarea celor auzite.
- O persoană empatică validează sentimentele altora, recunoscând și respectând emoțiile altora
- O persoană empatică are o intuiție emoțională dezvoltată, adesea înțelegând emoțiile celorlalți chiar înainte sau fără ca acestea să fie exprimate verbal.
- O persoană empatică este sensibilă la nevoile celorlalți și dorințele celor din jur, adesea punând nevoile altora înaintea propriilor lor nevoi. Sunt dispuși să ofere ajutor și să sprijine fără să aștepte ceva în schimb. De exemplu, pot prelua sarcini suplimentare la locul de muncă pentru a ajuta un coleg aflat în dificultate.
- O persoană empatică este atentă la comunicarea nonverbală, cum ar fi limbajul corpului, tonul vocii și expresiile faciale.
- O persoană empatică abilitatea de a simți emoțiile altora ca și cum ar fi ale ei. Dacă cineva este fericit, o persoană empatică se va simți și ea bucuroasă. În mod similar, dacă cineva este trist, persoana empatică poate simți acea tristețe în mod profund.
- O persoană empatică evită să judece și să critice, preferând să înțeleagă motivele și sentimentele din spatele acțiunilor celorlalți. Ea oferă suport necondiționat și înțelegere, chiar și atunci când nu este de acord cu acțiunile cuiva.
Cum să îți dezvolți empatia?

Tot ce este necesar este de a da dovadă că îți pasă de sentimentele celuilalt.
Ascultă activ
Poți începe doar prin a asculta activ. Concentrează-te pe ceea ce spune celălalt fără a-l întrerupe și arată-i că îi înțelegi perspectiva. Fii atent la tot ceea ce spune și dă dovadă de prezență.
Lasă telefoanele la o parte sau orice altceva ce te-ar putea distrage. Încearcă să găsești momente în care să nu fii pe grabă și să-i oferi timpul tău celuilalt cu dragă inimă.
Dacă ne uităm la ceas sau pe pereți și în același timp ne piuie telefonul de nu știu câte ori, sau și mai rău, deschidem facebook-ul între timp face și mai mult rău, cealaltă persoană ne simțindu-se importantă.
Poți spune fraze ca următoarele:
- „Înțeleg cât de dificil trebuie să fie pentru tine.”
- „Sunt aici pentru tine și te ascult.”
- „Îmi pare rău că treci prin asta. Cum te pot ajuta?”
Acceptă opiniile celorlalți și dă dovadă de toleranță față de opinii diferite.
Atâția oameni atâtea realității.
Fiecare om vede lucrurile într-un fel diferit, prin propriile percepții. Percepțiile sunt și ele niște procese psihologice, ne definesc realitatea și ele sunt subiective.
Emoțiile și sentimentele individului trec prin filtrul propriilor percepții, formate în urma experiențelor de viață.
Același eveniment poate stârni în fiecare dintre noi altceva.
Doar încearcă să înțelegi prin ce trece celălalt, fără a presupune că modul tău de a gândi este universal valabil sau că anumite credințe sunt corecte.
Fiecare are un alt set de valori și a fi empatic înseamnă a accepta că fiecare om are propria lui realitate și propriile lui trăiri.
Validează sentimentele celorlalți
Atunci când de exemplu vine cineva și ne povestește despre o problemă, unele dintre cele mai comune reacții sunt:
- „lasă că o să treacă și asta”
- „ce sa-i faci, sunt vremuri grele”
- „și eu am trecut și prin mai rau…”
- „asta e, chiar e greu ceea ce ți-ai ales…”
- „lasă că se aranjează lucrurile de la sine”
- „timpul le rezolvă pe toate”
Cu astfel de vorbe nu îi susținem și nu le oferim încredere în ei înșiși. Este atât de frustrant când simți că nu ai control asupra evenimentelor din viața personală și când nimeni nu îți înțelege durerea!
Oferă sprijin
- „Poți conta pe mine, sunt aici să te susțin.”
- „Nu trebuie să treci prin asta singur/ă. Voi fi alături de tine.”
- „Dacă ai nevoie să vorbești sau să faci ceva, sunt disponibil/ă.”
Reflectă sentimentele și perspectivele celuilalt
- „Pare că acest lucru te afectează profund. Vrei să îmi spui mai multe?”
- „Pot vedea cât de mult te afectează acest lucru.”
- „Sună foarte greu ceea ce treci. Cum te simți cu adevărat în legătură cu asta?”
Folosește întrebări deschise pentru a încuraja dialogul
Acestea creează spațiul potrivit pentru destăinuire. Adesea în societatea modernă oamenii ocolesc subiectele sensibile și preferă să păstreze relațiile distante.
- „Ce anume te îngrijorează cel mai mult?”
- „Ce ar face această situație mai ușoară pentru tine?”
- „Cum te pot ajuta să te simți mai bine?”
Exprimă înțelegere
Nu este de ajuns doar să asculți și să dai din cap. Această atitudine îl poate face pe celălalt să creadă că poate îți este milă de el sau poate te simți inconfortabil pentru că a adus în discuție un subiect sensibil. Atunci el se poate închide cu totul. După ce cineva se destăinuie poți exprima și tu, la rândul tău, perspectiva ta asupra subiectului.
- „Nu pot să îmi imaginez exact cum te simți, dar vreau să înțeleg mai bine.”
- „Am trecut și eu prin ceva similar și știu că nu este ușor.”
- „Îmi dau seama că asta este foarte important pentru tine.”
Împărtășește din propriilor experiențe (cu măsură)
Conexiunea autentică vine atunci când fiecare individ implicat într-o conversație se destăinuie, se lasă descoperit. Altfel, dacă se creează o lipsă de echilibru cel care s-a destăinuit este posibil să se simtă expus. Poți spune:
- „Am avut și eu o perioadă dificilă și știu cât de greu poate fi. Dacă vrei, îți pot povesti cum am depășit-o.”
- „Am avut o experiență asemănătoare și pot înțelege prin ce treci.”
Lipsa empatiei

După cum am spus mai sus, empatia este esențială pentru construirea relațiilor sănătoase și armonioase în societate.
Lipsa acestei abilități psihologice poate avea consecințe semnificative atât la nivel individual, cât și colectiv.
Sper ca recunoașterea lipsei empatiei ne face să conștientizăm importanța cultivării ei.
Cum ne afectează lipsa de empatie?
Lipsa empatiei poate aduce:
- Relații marcate de conflicte și neînțelegeri: atunci când nu reușim să empatizăm ne vine mai greu să avem încredere unul în altul. Persoanele care nu manifestă empatie tind să fie percepute ca insensibile sau egoiste, ceea ce poate duce la izolare socială și dificultăți în menținerea relațiilor apropiate.
- Performanța scade în mediul profesional: Liderii și managerii care nu demonstrează empatie pot avea dificultăți în a înțelege și a motiva angajații, ceea ce poate duce la scăderea moralului și a productivității echipei.
- Tensiuni și conflicte la nivel social: lipsa de empatie crează diviziuni și polarizări. Fără capacitatea de a vedea lucrurile din perspectiva altora, diferențele culturale, politice și ideologice devin mai pronunțate. Comunitățile și societățile pot deveni mai fragmentate și mai puțin cooperative, ceea ce poate duce la o atmosferă de neîncredere și ostilitate.
- Anxietate, depresie: Oamenii care nu primesc empatie din partea celorlalți pot experimenta sentimente de singurătate, anxietate și depresie. De asemenea, cei care nu sunt empatici pot avea dificultăți în gestionarea propriilor emoții și în dezvoltarea unei conștiințe de sine sănătoase. Persoanele care se simt neînțelese sau neacceptate pot avea o stimă de sine scăzută și pot dezvolta probleme de sănătate mentală pe termen lung.
- Probleme pot sta nerezolvate pentru un timp îndelungat: Empatia joacă un rol esențial în rezolvarea conflictelor și în luarea deciziilor echitabile. Lipsa empatiei poate duce la soluții care nu iau în considerare nevoile și sentimentele tuturor părților implicate, ceea ce poate agrava problemele existente. Deciziile luate fără empatie nu sunt considerate echitabile sau drepte.
Ești pregătit să construiești relații mai puternice și pline de sens? Programează acum o consultație gratuită cu mine pentru a discuta despre cum îți poți dezvolta empatia în viața ta personală și profesională!
Referințe bibliografice:
https://yalebooks.yale.edu/book/9780300222685/empathy/Empathy: a History, (2018), S. Lanzoni
Denisa Alexandra Holl, psiholog clinician în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială, psihoterapeut și autor, pasionată de explorarea sănătății mintale, corporale și spirituale.
De la începutul carierei, m-am dedicat mediului clinic, lucrând cu pacienți vârstnici, persoane incapacitate de boală fizică sau psihică sau pacienți cu afecțiuni terminale precum Alzheimer sau cancer. De asemenea, lucrez cu persoane care se confruntă cu tulburări psihice severe, precum schizofrenia și tulburările de personalitate, dar și cu oameni impactați sever de traumă sau fobii.
În cabinetul meu privat, îmi place să ghidez tinerii în momente de tranziție, ajutându-i să își gestioneze emoțiile, stresul și să își construiască relații sănătoase și cariere împlinite.
Pe blog împărtășesc resurse și sfaturi din psihologia modernă, ghidându-te pe drumul către echilibru și bunăstare.